Acasa StiriSocial Către Forumul Montan din România, În atenția domnului președinte Radu Rey

Către Forumul Montan din România, În atenția domnului președinte Radu Rey

Publicat de Radu SÎRBU

Vă scriem în aceste vremuri ciudate cu dorința ca cei ce suntem adunați în jurul Forumului Montan din România, având ca ideal soarta și dezvoltarea zonei montane din România, să ne întâlnim cu bine și sănătoși, mult mai motivați și mai îndârjiți în realizarea idealurilor care ne unesc.

Așa cum se cunoaște, Filiala Bistrița-Năsăud a Forumului Montan din România, și nu numai, este o organizație în care susținem, în cadrul satului de munte, motorul dezvoltării locale și anume: gospodăria țărănească.

Suntem un popor care încă mai are aceste valori născute și păstrate în această instituție sfântă și miraculoasă pe care încă o păstrăm, gospodăria sau ferma familială din satul de munte. Situația pe care o traversăm și anume, pandemia necunoscută, ne pune la încercări și experiențe pe care nu le am mai trăit dar ne oferă și oportunități noi, care pot fi valorificate. Una dintre cele mai mari și unice oportunități le-am avut prin întoarcerea unei părți din români acasă. Am ratat cu o nepăsare de-a dreptul rușinoasă și nesimțită această oportunitate care putea fi valorificată miraculos; se puteau aduce acasă încă o parte bună din români în gospodăria țărănească, care dintr-o ruina – „bunicul, calul și nepotul”, se putea reface la adevăratele ei valori. Și, în loc să creăm condiții și facilități pentru întregirea și dezvoltarea acestei instituții, am preferat să creăm condiții care au înlesnit plecarea lor înapoi în străinătate – sclavi pe pământul străine ale fermierilor europeni.

Puteam valorifica această unică oportunitate prin care să ridicăm în România montană cel puțin 500.000 de gospodării care generează resurse pentru un trai sănătos, protejând astfel românii de toate formele crizei pandemice, economice, financiare, morale, alimentare, etc.

Oameni de bine și pricepători ai zone montane, trebuiau să muncească zi și, să găsească și să ofere soluții imediate politicienilor pentru a acorda imediat facilități acestor oameni și să facă investiții în această instituție care trebuie să redevină motorul dezvoltării localităților de munte. câteva din multele măsuri care se puteau implementa celor veniți din străinătate și celor buni de muncă de acasă puteau fi:

  • Acordarea pe o perioadă de cel puțin 6 luni a unei subvenții de șomaj tehnic tuturor celor ce se stabilesc la sate în gospodăria țărănească de origine, începând cu intrarea în starea de urgență;
  • Crearea unui program pe modelul IMM INVEST destinat unui număr de 500.000 de gospodării (din fonduri UE) ca și capital de pornire și consolidare a producției de alimente (produs montan) în aceste gospodării țărănești;
  • Acordarea unor facilități fiscale asociațiilor, cooperativelor sau oricăror forme de producție asociativ care să dezvolte rețele locale de achiziție, , prelucrare și vânzare a produselor din gospodăriile țărănești;
  • Punerea în aplicare în regim de mare urgență a legii muntelui și a celor cinci legi subsecvente care vizează tocmai aceste obiective și anume valorificarea principalelor produse locale: lapte, carne, lână, fructe de pădure, precum și dezvoltarea stânelor și fermelor pedagogice, a învățământului specific zonei montane. era un moment favorabil să cerem fonduri UE pentru finanțarea acestor obiective pentru că, din păcate, cu această ocazie nu o să ne mai întâlnim;
  • După aceste măsuri ar trebui să urmeze altele cum ar fi: îmbunătățirea raselor de animale, accesibilizarea și îmbunătățirea pajiștilor și fânețelor naturale, drumurilor agricole de hotar și rețele electrice pentru constituirea de noi ferme moderne în afara zonelor locuibile ale satelor;
  • Constituirea la nivelul de UAT-uri și bazinete montane, a unor modele de bioeconomie circulară în care, în mod integrat, să se pună în valoare locală toate resursele agricole și materii prime industriale pe: iarba, pădure, apa, piatra, argila, care întru un sistem integrat creează locuri de muncă, plus valoare, stabilitate economică locală și bunăstare;
  • Un program special trebuie realizat pentru tineri începând din învățământul școlar, școli profesionale specifice zonei montane, burse speciale și alte facilități pentru stabilirea lor în sate;
  • Un rol important îl va avea primul Centru Privat de Cercetare, Inovare, proiectare și formare profesională de la Lunca Ilvei, care are ca obiective inclusiv cercetare și metode de reabilitare și recondiționare a gospodăriilor țărănești aflate în stare de degradare din satele de munte și care să redevină gospodării agroturistice cu potențial tradițional de producție și valorificare a produselor montane.

Se pot identifica o mulțime de alte măsuri din surse UE, guvernamentale, județene și ale administrațiilor locale care să vină în sprijinul acestor obiective.

Zona de munte oferă condiții și resurse pentru vremurile actuale și care vor veni, dar trebuie să acționăm urgent în această direcție. aceste obiective nu necesită imediat sume enorme necesită imediat prioritate și interes politic, programe specifice din toate sursele și resursele ce pot pune în mișcare economia montană. Aceste investiții produc efecte imediat și pe termen lung. In zona de deal și de câmpie este nevoie de programe specifice, irigații, ferme industrializate, etc.

În zona montană trebuie să punem în mișcare motorul dezvoltării locale și anume gospodăria țărănească.

Cerem că, proporțional cu investițiile și programele pe suprafețele zonei de deal și câmpie, să se aloce și zone montane, atenție, prioritate și finanțări corespunzătoare suprafeței din România ocupată de zonele montane.

Mai presus de toate, credem că Dumnezeu a binecuvântat și ocrotit această instituție creștină dintotdeauna și ne rugăm în continuare ca Bunul Dumnezeu să o ocrotească alături de întreaga Românie, mai ales în vremuri mai dificile.

Cu respect,

Președintele Forumului Montan din România – filiala Bistrița-Năsăud, Emil Iugan

Related Articles

Leave a Comment