Acasa Năsăud Năsăud, istorie cu teutoni

Năsăud, istorie cu teutoni

Publicat de Radu SÎRBU

Încurcate mai sunt căile Domnului! Cine și-ar fi închipuit că „nosodenilor” le curge prin vene sânge germanic ? Ineditul aspect este relevat de vestitul academician al locului: Virgil Șotropa (1867 – 1954), în paginile „Arhivei Someșene” din 1936. Potrivit eruditului, din cercetarea arhivelor bistrițene „s’ar vădi că Nasaudul oarecând a fost așezare teutona și conform tradițiilor păstrate încă de unii săteni bătrâni, străbunii acestora vorbeau de urmele viilor plantate de sași pe dealurile Cicera și Cisteț”. În sprijinul teoriei vin și scrierile cronicarului Rogerius, care face referire la faptul că teutonii erau prezenți pe Valea Someșului încă din secolul al 13-lea. La celebra invazie a tătarilor din anul 1241, cetatea Rodnei are descrisa de Rogerius drept o așezare a teutonilor, așezată între munți înalți, unde se afla mine de aur și argint. Conform documentelor, pe când Cavalerii Teutoni s-au așezat pe meleagurile noastre pe la 1200, când erau în căutarea unei case în Europa după ce au fost alungaţi din Ţara Sfântă, craiul Ungariei Andrei al II-lea, le-a dat în stăpânire partea estică a Transilvaniei, aflată la graniţa fluidă cu necredincioşii cumani.

Revenind la Năsăud, primele așezări umane au fost localizate pe Valea Caselor, perimetru ce, pe buna dreptate, se poate spune că a fost vatra satului. Conform lui Virgil Șotropa, înainte de militarizarea din 1763, Năsăudul se întindea de-a lungul Văii Caselor, și dela confluența acestei văi cu Someșul, spre Vest, paralel cu râul Someș. „Singuratice case erau apoi pe uliță morii din jos (n.r. – strada Mihai Eminescu cu prelungire spre strada Horea) și pe Ulița din dos (n.r. – strada Vasile Nașcu). Bătrânii pe cari i-am mai apucat, spuneau că la începutul secolului trecut piață era cu mult mai mică decât azi, fiind împrejmuită numai de case scunde țărănești. Acestea, imediat de la podul ce ducea peste Valea Caselor, se înșirau la stânga până la gardul vechii biserici clădite pe locul indicat azi prin crucea din piață (n.r. – din zona parcului central, învecinată Monumentului Eroilor), iar, la dreapta, până către intrarea la biserica de azi (n.r. – din centrul urbei), unde pe atunci stătea scoală sătească. Uliță mare care ieșea din piață în jos (n.r. – strada George Coșbuc, care duce spre Salva) era mai îngustă că și cum este azi. De la Valea Caselor în sus, spre Est, au început a se clădi casele cari în cea mai mare parte au servit scopurilor militare. Vorbind despre Valea Caselor, înțeleg albia ei veche care trecea în dosul bisericii și pe lângă casa vicariala de azi, pentru care și podul de peste vale se numea podul vicărașului (n.r. – podul peste Valea Caselor)”, descrie Virgil Șotropa în materialul amintit.

Vizualizari: 258

Related Articles

Leave a Comment