Acasa Actualitate Primarul Sorin Avram construiește un amfiteatru natural pentru cea de-a 53-a ediție a Rapsodiei Trișcașilor din Leșu. Cel mai longeviv festival al județului este programat pe 5 septembrie

Primarul Sorin Avram construiește un amfiteatru natural pentru cea de-a 53-a ediție a Rapsodiei Trișcașilor din Leșu. Cel mai longeviv festival al județului este programat pe 5 septembrie

Publicat de Radu SÎRBU

Comuna Leșu, pitoreasca localitate de la poalele Heniului, se pregătește pentru o nouă ediție a consacratului festival ”Rapsodia Trișcașilor. După cum am discutat cu primarul Sorin Avram, evenimentul se va desfășura pe data de 5 septembrie, în prima duminică a lunii viitoare.

Pentru a marca cea mai longevivă manifestare culturală a județului Bistrița-Năsăud, în aceste zile edilul se îngrijește pentru punerea în practică a proiectului de construcție a amfiteatrului natural din zona cunoscută de localnici ”Pe Coastă”.

Trișcașii noștri sunt mărturia vie a păstrării datinilor și obiceiurilor străbune și de aceea vrem dăm o valoare în plus acestui frumos festival păstrat cu sfințenie la Leșu, eveniment căruia i s-a dus veste și peste hotare. Ținând cont și de contextul condițiilor actuale ale pandemiei, dorim ca ediția din acest an să se desfășoare în condiții decente în aer liber. De aceea, ne îngrijim pentru a inaugura acest frumos amfiteatru natural la ediția cu numărul 53 a Rapsodiei Trișcașilor. Arhitectural, obiectivul cuprinde scena în zona centrală de spectacol iar pe laturi, simetric, vestiarele și grupurile sociale iar pe deal sunt în curs de amenajare băncile pentru spectatori”, ne-a declarat primarul Sorin Avram.


Rapsodia trișcașilor din Leșu este cea mai lungă manifestare culturală a județului Bistrița-Năsăud și a fost înființată în urmă cu 53 de ani. În anul 1952 trei profesori din Cluj-Napoca, printre care și compozitorul Tudor Jarda, au poposit la Leșu pantru a găsi oameni talentați. Un an mai târziu s-a înființat un cor la inițiativa compozitorului, punând în valoare talentul leșenilor. În anul 1956 corul era compus din 60 de persoane care cântau pe patru voci. Corul avea un repertoriu specific zonei, cu momente din istoria și viața oamenilor. Tudor Jarda a introdus în repertoriul corului și cântece satirice de joc sau strigături. Toate acestea erau acompaniate de fluier de categoria a doua. Așa a luat ființă formația de trișcași din Leșu.
În anul 1969 s-au alăturat corului un grup de chiuitoare strigând sau cântând melodia trișcașilor. Instrumentele formației de trișcași erau: trișca, fluierul, buhaiul, țingălăul, tulnicul, cobza, tamburina, steagul, solzul de mesteacăn, dar și alte instrumente de suflat cum ar fi taragotul, cavalul și fluierul fără dop.Au participat la festivaluri naționale și internaționale, cât și la concursuri, ocupând întotdeauna primele locuri.

Premiile primite
În anul 1954 și 1956 au primit premiile II și respectiv III pe țară, în 1959-1967 premiul I și titlul de Laureat, iar în 1971 premiul III pe țară.
La Festivalul Mondial al Tineretului, ediția a IV-a, au reperezentat România frații Larion și Grațian Marica.
Cei mai de valoare soliști instrumentali au fost: Ion Căilean, George Mihăese, Ion Todică, Mihăilă Bălăjan, Grațian Marica și Larion Marica. Învățătorul Lenuț Bâgi a mai înființat o formație de trișcași și la școala din Leșu afirmându-se în cadrul concursurilor școlare.

Festivalul de muzică populară
În anul 1968 a luat naștere Festivalul de muzică populară instrumentală intitulată „Rapsodia Trișcașilor”. La prima ediție au participat doar formații de trișcași din județ. Instructorii formației de trișcași din Leșu au fost Marica Leon și Bâji Lenuț.
În prezent există două formații de trișcași seniori și juniori coordonați de Nicolae Lupșan, profesorul Dumitru Feldrihan și coregraful Ioan Simionca.
În fiecare an îi putem vedea pe scena în aer liber de la poalele Heniului. Festivalul se organizează în memoria celor mai de valoare soliști, Larion Marica și Larion Todica. La festival participă atât formații din țară, cât și formații din străinătate.

Related Articles

Leave a Comment