Home » Cercetare arheologică în Țara Ciceului

Cercetare arheologică în Țara Ciceului

Publicat de Radu SÎRBU
82 Vizualizari

O zonă aparte a bazinului inferior al văii Someșului Mare o constituie zona sau „Țara Ciceului”. Roca Culmii Ciceului propriu-zise este cunoscută în literatura mineralogică sub numele de riolit-dacitic; e foarte bun atât pentru construcţii, dar mai ales pentru cioplirea râşniţelor şi a pietrelor de moară, ea fiind o lavă fosilizată, spongioasă, însă foarte rezistentă, cu o înfăţişare rugoasă, de culoare cenuşie deschisă.

Unul dintre meșteșugurile specifice acestor locuri, azi din păcate intrat în uitare, era pietrăritul și confecționare pietrelor de moară. Exploatarea masivului Ciceu pentru piatră de moară s-a făcut pe baza descoperirilor arheologice, încă din epoca bronzului, epoca dacică, fiind principala sursă de material litic folosit pentru pietrele de moară, la castrul roman de la Arcobara-Ilișua.

Prima mențiune documentară asupra confecționării pietrelor de moară la Ciceu datează din 1552, când între darurile iobagilor din Ciceu-Corabia, sat situat în imediata apropiere a cetății, se amintește că ei sunt obligați să dea și 5 pietre de moară de câte 2 forinți valoare. În anul 1750 se spune că hotarul mic și neproductiv al satului este prielnic mai mult pentru tăiatul pietrelor de moară și de aceea locuitorii trăiesc din desfacerea acestora.

În cursul secolului al XVIII-lea, sunt amintite 6 sate aparținătoare de cetatea Ciceului în care locuitorii se ocupă cu extragerea și cioplitul pietrelor de moară: Corabia, Canciu, Gîrbău, Lelești, Hășmaș și Chiuești. Odată cu epoca contemporană și apariția morilor de aburi, iar apoi a morilor electrice, acest meșteșug decade și este dat momentan uitării. Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud în parteneriat cu Muzeul Județean Mureș dorește printr-un proiect comun de cercetare, revigorarea acestui meșteșug uitat, care poate deveni o emblemă și o atracție turistică a zonei Ciceului.

În acest scop săptămâna trecută a fost efectuată o cercetare de teren în jurul ruinelor cetății Ciceului, unde au fost cartate o serie de urme de exploatare ale fostelor cariere de pietrari ce au funcționat la baza fostei cetăți. Tot acum au fost extrase două bucăți de blocuri de piatră rămase neterminate ale unor râșnițe abandonate. Acestea urmează a fi incluse într-un experiment de arheologie experimentală, încercându-se realizarea unei râșnițe antice asemănătoare cu cele descoperite în cercetările arheologice. Echipa implicată: Radu Zăgreanu – arheolog CMBN, László Szekernyés – arheolog MJM.

STIRI - NOUTATI SIMILARE

Leave a Comment

* Prin postarea comentariului sunteti de acord cu stocarea detaliilor pe site-ul nostru.
* Comentariile vor fi moderate de un administator inainte de a fi postate si publicate pe site.

Acest website foloseste "cookies" pentru a imbunatatii calitatea si experienta de navigare! Am înțeles | Accept Vezi ce sunt "cookies"