Home » Eveniment notabil: Miercuri, 4 octombrie, Colegiul Național ”George Coșbuc” Năsăud împlinește 160 de existență!

Eveniment notabil: Miercuri, 4 octombrie, Colegiul Național ”George Coșbuc” Năsăud împlinește 160 de existență!

Publicat de Radu SÎRBU
3061 Vizualizari

Cea mai veche și, totodată, cea mai renumită instituție de învățământ din Țara Năsăudului, Colegiul Național “George Coșbuc”, împlinește peste trei zile respectabila vârstă de 160 de ani. După cum ne-a anunțat directoarea Steluța Vîju evenimentul va fi marcat în după-amiaza zilei de 4 octombrie, cu începere de la ora 16:00, în cadrul unei serbări aniversară găzduită de Aula Colegiului și la care sunt invitați exponenți din generațiile de elevi și dascăli, autorități locale și județene, precum și parlamentari. Cu această ocazie va fi evocată istoria acestei prestigioase instituții năsăudene de învățământ și se vor acorda premii pentru excelența în actul și voluntariatul didactic. În ceea ce ne privește să spunem că acest eveniment de suflet va fi transmis LIVE pe pagina de Facebook a ziarului nostru!

Privind înapoi cu mândrie

Născut” în ziua a patra din luna octombrie a anului 1863, Gimnaziul grăniceresc “Francisc Iosefian”, așa cum se numea instituția de învățământ la început, a fost cea mai importanta realizare a Districtului Autonom Românesc al Năsăudului. Instituția a luat ființă că rezultat al învoirii celor 44 foste comune grănicerești. “Piatra de temelie” a fost pusă în ședință Comitetului fondurilor grănicerești din 26 septembrie 1863, prezidata de vicarul Grigore Moisil, cel care a fost ales primul director al scolii, când s-a decis deschiderea clasei I-a gimnaziala (nota redacției – echivalentul clasei a V-a) în imobilul de lângă biserica romano-catolică (pe locul unde este astăzi bazinul de alimentare cu apa din curtea Școlii Gimnaziale “Mihai Eminescu”). Protocolul respectivei ședințe prevedea că liceul grăniceresc să pornească la drum după o săptămână, la 4 octombrie, cu ocazia sărbătoririi zilei onomastice a împăratului Franz Iosef.

Gimnaziul de curs inferior din Năsăud, cu predare în limba română, al patrulea din Transilvania, după cele de la Blaj, Beiuş şi Braşov, a avut în primul an de studiu un număr de 44 de elevi, reprezentând tot atâtea comune grănicerești.

Din anul 1867, Comitetul Fondurilor Școlare a intervenit, pe lângă Oficiul Districtual, în susținerea deschiderii cursului superior, că „Gimnaziul din Năsăud va fi frecventat nu numai prin fii locuitorilor foști grăniceri din acest district, dar și de fii de părinți care locuiesc în comună, care sunt subordonate altor jurisdicții, căci în partea de Nord din Ardeal nu se află niciun alt gimnaziu în care să se predea în limba română”.

Solicitarea a fost aprobată tot în același an, iar din 1870 Gimnaziul și-a câștigat dreptul de a organiza examenul de maturitate, primul examen fiind in perioada 3-4 iulie 1871, la care au participat 17 candidați, susținând o probă orală și una scrisă. Proba scrisă a cuprins discipline precum: limba română, limba latină, limba greacă, limba germană, limba maghiară și matematici. ,,Din cei 17 candidați care au susținut primul examen la Năsăud, unul a obținut calificativul «maturus cum praecellentio» – Ioan Ciocan, viitorul om politic român, 6 calificativul «maturus cum laude», 3 au fost «recomandați» să repete examenul peste 3 luni, 2 să repete procedura peste un an, unul s-a retras din motive medicale, ceilalți au fost declarați admiși. Elevii care nu întruneau aprecierile pentru a promova la un obiect, repetau examenul după 3 luni numai la disciplina respectivă, iar daca elevul nu promova la mai multe materii, repeta întreg examenul peste un an.”, potrivit Arhivelor Naționale Bistrița-Năsăud.

Vârf de lance în lupta pentru păstrarea identității naționale, gimnaziul s-a mutat în noua și impunătoarea clădire la 4 octombrie 1888, edificiul fiind realizat prin contribuția bănească și materiala a locuitorilor celor 44 de comune grănicerești. După numai câțiva ani, instituția a devenit Gimnaziul superior greco-catolic romanesc, până în anul 1891, când, prin intervenția autorităților maghiare, s-a transformat în Alpativiy fynyum (Gimnaziul superior fundamental), până în anul 1918. După Marea Unire de la Alba Iulia, instituția a devenit Liceul roman grăniceresc din Năsăud. Apoi, prin scrisoarea nr. 428/1921, Fondurile grănicerești au decis că instituția să poarte numele Liceul Grăniceresc “George Coșbuc”, în memoria marelui poet care i-a fost elev timp de 8 ani. Pe lângă bardul de la Hordou, liceul se mândrește cu încă 15 academicieni, din cei 21 ai Năsăudului. După cel de-Al Doilea Război Mondial, titulara de liceu grăniceresc a fost înlăturată de regimul comunist, în 1948, când a primit denumirea de Școala medie Nr. 1 “George Coșbuc”, iar din 1956, de Liceul “George Coșbuc”, până în 1974, când pe frontispiciul clădirii a apărut Liceul de Matematică-Fizică “George Coșbuc”. Evenimentele din 1989 au transformat numele liceului în Colegiul “George Coșbuc” (1990), iar din 2000 prestigioasa unitate de învățământ preuniversitar a avansat în grad la numele de astăzi: Colegiul Național “George Coșbuc”.

Chiar dacă a avut 16 denumiri de-a lungul timpului, actualul Colegiu Naţional ”George Coşbuc” Năsăud are meritul excepțional de a oferi lumii nu mai puţin de 17 academicieni, din cei 21 pe care i-a dat Năsăudul, printre aceștia numărându-se George Coşbuc, Liviu Rebreanu, Miron Cristea, Nicoale Bălan, Nicolae Drăganu.

STIRI - NOUTATI SIMILARE

Leave a Comment

* Prin postarea comentariului sunteti de acord cu stocarea detaliilor pe site-ul nostru.
* Comentariile vor fi moderate de un administator inainte de a fi postate si publicate pe site.

Acest website foloseste "cookies" pentru a imbunatatii calitatea si experienta de navigare! Am înțeles | Accept Vezi ce sunt "cookies"