Home » Întâlnirea anuală a instructorilor și coregrafilor din județul Bistrița-Năsăud organizată la Centrul Județean pentru Cultură

Întâlnirea anuală a instructorilor și coregrafilor din județul Bistrița-Năsăud organizată la Centrul Județean pentru Cultură

Publicat de Radu SÎRBU
137 Vizualizari

Centrul Județean pentru Cultură Bistrița-Năsăud prin Biroul de Cercetare și Promovare a Culturii Tradiționale a organizat în data de 21 martie 2023, la sediul instituției din municipiul Bistrița: „Întâlnirea anuală a instructorilor și coregrafilor din județul Bistrița-Năsăud”. În cadrul acestui eveniment a avut loc o dezbatere privind modalitățile în care jocul țărănesc poate fi valorizat astăzi. Invitat la această dezbatere a fost Silvestru Petac, doctor în etnocoreologie, muzeograf în cadrul Muzeului Etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca.
La această activitate culturală și educativă au fost prezenți instructori artistici din tot județul Bistrița-Năsăud care au răspuns invitației adresate de către Centrul Județean pentru Cultură BN, consultanții de specialitate din cadrul Biroului de Cercetare și Promovare a Culturii Tradiționale, reprezentanți culturali și primari, cu toții preocupați de evoluția jocurilor tradiționale, de modul în care acestea sunt interpretate scenic și prezentate publicului spectator.
Discuțiile interactive au atins următoarele aspecte: valorificarea scenică a folclorului muzical și coregrafic de către formațiile de amatori din județul Bistrița-Năsăud; necesitatea promovării jocurilor, cântecelor și obiceiurilor tradiționale specifice subzonelor etnografice din care grupul folcloric face parte; prelucrarea artistică a jocului tradițional; importanța participării ansamblurilor folclorice județene la festivaluri naționale și internaționale de folclor ș.a.

În deschidere au susținut scurte intervenții: domnul Alexandru Pugna, managerul CJC BN, care a salutat prezența instructorilor-coregrafi din întreg județul Bistrița-Năsăud la această întâlnire de lucru, asigurându-i de sprijinul său în activitățile pe care le desfășoară, pentru păstrarea și promovarea valorilor culturale locale și județene în plan național și internațional; domnul Ioan Simionca, maestru dans în cadrul CJC BN și coordonatorul acestei întâlniri, un consultant artistic mereu aproape de activul cultural județean.
În cadrul întâlnirii, domnul dr. Silvestru Petac, a susținut o prelegere intitulată: ,,Scurtă analiză asupra locului pe care dansul țărănesc tradițional îl are azi în cultură. Ce, cum, cu cine și de ce jucăm românește?”. În expunerea sa, domnul dr. Silvestru Petac a conturat o distincție pe care trebuie să o facem între ,,dansul tradițional” (formă artistică prezentă doar în acele comunități în care dansul încă reprezintă un fapt al tradiției comunitare locale) și ,,dansul de tip etnografic”, o formă de exprimare coreutică, ruptă de tradiția țărănească, și care, având ca model dansul țărănesc tradițional, își găsește diferite exprimări azi în contexte noi precum spectacolele de folclor. Etnocoreologul clujean a discutat modurile de a ne raporta la dansul tradițional ca model, procesele specifice prin care dansul de tip etnografic poate să contribuie la patrimonializarea formelor de dans țărănesc tradițional. În cadrul expunerii au fost subliniate: necesitatea de a revaloriza formele genuine în care dansul țărănesc există încă (forme noncoregrafiate, nonstandardizate, nonuniformizate), contactul grupurilor de folclor cu jucăușii din sat (păstrătorii autentici ai jocului tradițional) și care ar trebui luați ca modele pentru generațiile tinere de dansatori și instructori de dans; necesitatea refolclorizării și ,,urbanizării” jocului țărănesc, înțelegând prin aceasta aducerea jocului țărănesc în ,,picioarele” orășenilor prin dezvoltarea în cadrul orașelor a unor contexte care să reproducă contextele tradiționale de manifestare a dansului (spre exemplu, cluburile de dans țărănesc în locul jocului satului). Doar așa susține cercetătorul clujean, dansul țărănesc poate să intre în procesul de refolclorizare și să-și dezvolte procesele de ,,supraviețuire” în contextele culturale actuale. Doar așa aceste valori naționale pot fi salvate de la dispariție, păstrate vii în comunitățile locale, rurale sau urbane.

Domnul dr. Silvestru Petac a subliniat necesitatea imperioasă de a renunța la formele de prezentare actuale, introduse de către sovietici la mijlocul secolului trecut, forme standardizate, uniformizate, forme prin care se denaturează stilistica și natura genuină a dansului țărănesc; a atras atenția și asupra apariției în unele ansambluri de folclor a unor dăunătoare ,,creații” neconforme cu structurile dansului tradițional, elemente care nu reflectă nici spiritul și nici stilistica jocului țărănesc genuin. În acest sens, au fost expuse două scurte exemplificări video pentru ca cei prezenți să înțeleagă mai bine diferențele și aspectele discutate.
S-a adus în discuție, de asemenea, rolul foarte important pe care instructorul de dans îl are în păstrarea acestor valori naționale. S-a subliniat necesitatea profesionalizării instructorilor de dans, dată fiind apariția unei noi generații de instructori care nu mai au contact cu dansul țărănesc ca element al propriilor tradiții comunitare.
În calitatea sa de cadru didactic asociat al Academiei Naționale de Muzică ,,Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, domnul dr. Silvestru Petac a îndemnat instructorii de dansuri țărănești (în special pe cei tineri) să frecventeze cursurile Modulului de dans tradițional, recent înființat în cadrul ANMGD, modul care conține cursurile de: dans tradițional românesc; notarea și reconstituirea dansului; ansamblul de dans tradițional. Pe parcursul a celor trei ani de studiu, în cadrul acestor cursuri, studenții pot să învețe cele mai importante aspecte legate de dansul țărănesc (să analizeze formele de dans, să înțeleagă funcționalitățile lor sociale și culturale, să noteze dansurile, să danseze dansuri din zonele etnografice românești ș.a.m.d.).

Observațiile făcute de etnocoreologul clujean au întărit opiniile arătate de domnul Alexandru Pugna, managerul CJC BN, de domnul Simionca Ioan, maestru-dans și de subsemnata, Emilia Ometiță, șef-birou Cultură Tradițională în privința necesității păstrării valorilor noastre naționale prezente în joc, în cântec, în portul popular; în privința implicării active în acest efort de afirmare a identități noastre românești.
Biroul de Cercetare a Culturii Tradiționale din cadrul CJC BN format din consultanții de specialitate: Ioan Simionca, Dalma Szabo, Anca Petri, Alina Predescu, Smaranda Mureșan, Eugen Pop, Camelia Năsăudean, Claudia Neamțiu și Emilia Ometiță, șef-birou, au fost ca de fiecare dată implicați în derularea acestui proiect, atenți la sugestiile de îmbunătățire a activității de specialitate, mereu alături de reprezentanții culturii județului Bistrița-Năsăud, fiind solidari cu problemele dezbătute de către invitații din județ în prezența conducerii instituției, dar și a specialiștilor invitați.

Postare propusă de Emilia Ometiță, șef-birou Cultură Tradițională – CJC BN.
Photo: Arhiva CJC BN, fotograf Eugen POP.

STIRI - NOUTATI SIMILARE

Leave a Comment

* Prin postarea comentariului sunteti de acord cu stocarea detaliilor pe site-ul nostru.
* Comentariile vor fi moderate de un administator inainte de a fi postate si publicate pe site.

Acest website foloseste "cookies" pentru a imbunatatii calitatea si experienta de navigare! Am înțeles | Accept Vezi ce sunt "cookies"