Astăzi, în fața Prefecturii din Bistrița-Năsăud peste 200 de muncitori din industria lemnului au participat la un protest autorizat organizat de Asociația Prolemn solicitând concrete din partea Guvernului României şi a Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor care să elimine blocajele legate de evaluarea de mediu a amenajamentelor silvice şi preţuri corecte pentru lemn. Mai mult, la protest au participat mai multe camioane încărcate cu lemne și cherestea.
Pancartele purtate de protestatari au purtat mesaje sugestive pentru teama oamenilor pentru a nu-și pierde locurile de muncă: ”Nu suntem hoți! Nici mafioți!”, ”Fabricile de lemn sunt fabrici de pâine”, ”Munca noastră, lemnul din casa voastră”, ”Investiții în industria lemnului = Investiții într-un viitor mai sănătos al României”, ”Paza pădurilor se face în pădure”, ”Produse din lemn, nu din plastic”. Oamenii cu care am vorbit ne-au spus că vor să muncească, să-și câștige traiul, însă s-a ajuns la situația în care lemnul din România este mai scump ca cel importat inclusiv din Finlanda sau Germania, iar industria prelucrătoare nu mai poate fi competitivă.
Prezent la protest, Cătălin Tobescu, preşedintele Asociaţiei Industriei Lemnului Prolemn, a declarat în fața ziariștilor că la nivel național sunt aproximativ 15.000 de firme în această industrie, iar în în Bistriţa-Năsăud sunt cel puţin 500-600 de firme, însemnând cel puţin 10-20.000 de oameni afectaţi.
„S-a ajuns ca industria lemnului să lucreze cu lemn adus din Finlanda, Germania, din Austria, pentru că lemnul din România este prea scump. Este prea puţin lemn pe piaţă şi, pentru că este puţin, e prea scump. Este scump şi pentru populaţie ca lemn de foc, dar este şi insuficient. Şi, pentru că este insuficient, preţul este prea mare. La acest preţ mare, industria lemnului devine necompetitivă. S-a ajuns ca lemnul adus din Finlanda, de la 2000 km, să fie mai ieftin decât lemnul din România. Evident că industria lemnului devine necompetitivă.
Sunt nişte blocaje induse de două reglementări legate de valoarea de mediu a amenajamentelor. Deci, printr-o reglementare, a devenit obligatoriu ca nişte studii care sunt cam pe 400-600 de pagini – cum e un proiect de autostradă – să fie publicate aiurea în MonitorUL Oficial. Ministerul trebuie să publice un milion de pagini în Monitorul Oficial. E o sarcină absolut ridicolă şi inutilă. În loc să abroge această prevedere legislativă, ei se încăpăţânează, deşi până acum nu au publicat nicio pagină de patru luni de zile şi au blocat sectorul, dar ei spun că o să le publice. E o aberaţie. A doua aberaţie este că amenajamentele silvice sunt în vigoare de 6-8-10 ani, au fost aprobate conform legislaţiei în momentul respectiv, dar Ministerul zice, retroactiv, să se revizuiască evaluarea de mediu. Nu există legislaţie retroactivă, cu aceste două reglementări au blocat administrarea a 40% din pădurile României, plus faptul că s-au dus cu controlul pentru combaterea tăierilor ilegale în loc să facă ordine la pădure şi la cioată, ei caută lemnul tăiat ilegal, cu şase zecimale în depozite, în industria mobilei. Din această cauză s-a creat o imagine foarte proastă pe industria lemnului. Industria lemnului nu face exploatări, industria lemnului cumpără lemn cu documente înregistrate în SUMAL, industria lemnului spune: faceţi ce trebuie, daţi-ne lemnul legal, noi suntem cumpărători de lemn, faceţi ce trebuie! De zece ani se laudă că prin SUMAL 1, 2… 7 se rezolvă problema în România. În mod real, astăzi Congo şi Ghana, Cambodgia sunt considerate fără risc de tăieri ilegale, iar România cu atâta legislaţie şi SUMAL, este considerată cu risc ridicat. E o aberaţie!„, a spus Cătălin Tobescu.
Preşedintele Prolemn a mai spus că industria lemnului exportă anual de 2 miliarde şi jumătate euro. „Din păcate, din cauza preţurilor prea mari ale resursei, încet-încet, toată industria lemnului, inclusiv cea a mobilei, a devenit mai puţin competitivă şi din această cauză, evident, dacă un producător din Slovacia sau Polonia, dacă are lemnul cu 40% mai ieftin decât în România, evident că va fi mai competitiv decât România. Dacă România aduce lemn din Finlanda, îl prelucrează în România ca să transporte produsul înapoi în Suedia şi Germania, evident că industria lemnului din România nu mai are cum să fie competitivă cu cea din Finlanda sau Germania.
Nu doar că a crescut preţul mobilei ,ci pur şi simplu, pe piaţa internă, 70% a mobilei care se vinde nu mai e mobilă produsă în România. E mobilă produsă în Polonia, în Turcia, produsă în China, în Moldova, tocmai pentru că mobila românească a rămas competitivă doar pe mobilă personalizată, pe mobilă de nişă, pe mobilă masivă, mobilă care se exportă dar, pentru ce se găseşte în magazine, adică mobila de volum, nu se mai produce în România din cauza preţului prea mare pentru resursă. Românii cumpără astăzi, în proporţie foarte mare, mobilă din Polonia pentru că, aşa cum s-a întâmplat cu foarte multe ramuri ale României, au fost distruse de astfel de măsuri legislative stupide„, a mai subliniat Cătălin Tobescu.
