„Succes Bogdane, succes Sorin Grindeanu, succes tuturor colegilor!
Am avut mereu vocația începuturilor, dar de prea multe ori fără a ajunge unde ne-am propus cu toții.
Acum, trebuie să avem vocația reîntoarcerii. La oameni, la soluții, la empatie.”, a transmis pe pagina sa de socializare, deputatul PSD Bistrița-Năsăud, Daniel Suciu.
Bogdan Ivan, ministrul Energiei, a fost ales prim-vicepreședinte al Partidului Social Democrat, în cadrul Congresului formațiunii, care a avut loc la București.
„Astăzi am preluat funcția de Prim-vicepreședinte al Partidului Social Democrat.
Nu ca o distincție, ci ca o responsabilitate: față de oameni, față de echipă și față de lucrurile în care cred.
PSD este, fără îndoială, partidul fiecărei familii, al tuturor celor care muncesc și al fiecărui român care vrea o viață mai bună aici, acasă.
Un partid cu oameni care muncesc, care își asumă și care rămân aproape de ceilalți, chiar și atunci când e greu.
În timpul guvernării PSD, România a intrat în Uniunea Europeană, în Schengen și a făcut cei mai importanți pași spre modernizare și stabilitate.
Trăim vremuri în care social-democrația trebuie apărată. Nu ca o etichetă politică, ci ca un mod de a fi al celor care cred în echitate, în solidaritate și în dreptul fiecărui om la șanse egale.
Unii vor să șteargă ce am construit: educația, sănătatea, sprijinul pentru cei vulnerabili. Noi alegem să le întărim.
De aici înainte, vreau să punem în prim-plan oamenii cei care au idei, curaj și meserie în spate. Mai puține vorbe, mai multe fapte.
Mulțumesc echipei mele din Bistrița-Năsăud pentru sprijin, loialitate și încredere, în special mentorului meu, domnul Emil Radu Moldovan. Totodată, îi mulțumesc președintelui Sorin Grindeanu, alături de care voi face echipă pentru ca Partidul Social Democrat să redevină principalul partid din România!
Avem nevoie de echipe unite, nu de eroi singuratici.
Și cred sincer că doar împreună putem construi o forță care se vede: pentru oameni, pentru partid, pentru România!”, a postat ministrul Bogdan Ivan, pe pagina de facebook.
”M-am bucurat să îl reîntâlnesc pe secretarul general al NATO, Mark Rutte, aflat în vizită la Camera Deputaților.
Pe lângă discuțiile despre securitatea țării noastre în acest context special, am fost chiar mândru să-i arăt și să-i explic costumul popular cu pană de păun, unic în lume, evident din Bistrița-Năsăud.”, a transmis Daniel Suciu.
Senatorul Cristian Nicula: România este, oficial, membră a Agenției Spațiale Europene(ESA) din 2011.
”Cu toate acestea din noiembrie 2025 ne vom uita pe YouTube la ce întâmplă în cadrul ESA pentru că România încă nu și-a plătit cotizația.Și din cauza acestei simple, dar dureroase realități, nu mai putem trimite echipe de cercetare, nu mai putem participa la misiuni spațiale. România dacă vă vine sau nu să credeți are propriile experimente la bordul Stației Spațiale Internaționale.
Nu mai putem visa oficial că am putea avea, într-o zi, un astronaut român sub steagul Uniunii Europene.România este în pericol să devină o țară spectator la propria șansă de a fi relevantă.
Când alte state își cresc industrii spațiale, noi….alegem să nu mai fim parte din efortul comun al științei europene.
Cercetarea spațială nu e un moft!!! Este vârful de lance al tehnologiilor care se întorc pe Pământ — în medicină, energie, comunicații, transporturi.Nu mai departe de cutiile pentru mâncare Tupper ware(sper să nu fi greșit numele), salteaua cu spumă de memorie, stațiile walkie talkie și multe altele au fost astfel inventate.
Fiecare euro investit în ESA aduce între înzecit înapoi prin inovație, industrie și know-how.
Dar mai trebuie să vrem!!!
Mai trebuie să înțelegem că visul spațial european nu este o poveste science-fiction, ci o oportunitate economică, educațională și strategică.
Și că un stat care nu-și plătește cotizația la cercetare este ca un elev genial care lipsește de la examen pentru că nu are bani de autobuz.
România trebuie să redevină parte activă în ESA
nu doar prin semnături, ci prin prezență, idei, laboratoare, echipe, școli.
Pentru că locul nostru nu este la marginea mesei,
ci acolo unde se scrie știința viitorului.
P.S. În 2018 micii robotiști Esentza Junior au fost primiți la Institutul de Științe Spațiale de la Măgurele(România). Am văzut cu câtă pasiune le-au vorbit copiilor și am simțit mândria cu care cercetătorii de aici reprezentau România la programele ESA
https://www.spacescience.ro/
https://www.facebook.com/share/p/17EkMcjmeH/”, a transmis senatorul Cristian Nicula, astăzi, pe pagina sa de Facebook.
„Am avut azi onoarea de a avea la Primăria Beclean vizita Pastorului Cristian Ionescu, președintele Uniunii Bisericilor Penticostale Române din SUA și Canada.
Îi mulțumim pentru faptul că este un prieten de suflet al orașului Beclean, care aduce valoare comunității beclenare de pretutindeni!”, a transmis pe pagina sa de socializare, primarul orașului Beclean, Nicolae Moldovan.
„În dialog cu studenții de la Facultatea de Administrație Publică și Facultatea de Administrare a Afacerilor din cadrul Universității din București
Am discutat despre cum se construiește un stat modern: nu doar prin legi, ci prin oameni curajoși, competenți și implicați”, a transmis pe pagina sa de socializare, senatorul PSD Bistrița-Năsăud, Cristian Nicula.
O postare emoționantă a deputatului bistrițean Daniel Suciu a devenit virală pe rețelele de socializare, strângând peste 1,1 milioane de vizualizări în doar câteva zile. Politicianul a publicat o fotografie și o scurtă poveste despre Namraj, un bărbat de 31 de ani din Nepal, care lucrează la curățenia stradală în Bistrița.
„Namraj are 31 de ani iar casa lui este Nepal, la 7614 kilometri de noi. De 2 ani este aici în Bistrița și muncește la curățenia stradală, pentru a-și ajuta familia de departe. Nu îl vedem poate niciodată, nu ne deranjează niciodată, dar este printre noi și nu, nu ne costă nimic să fim primitori, așa cum au fost alții cu ai noștri plecați printre străini“, a scris Daniel Suciu în postarea inițială.
Mesajul, însoțit de fotografia tânărului nepalez, a fost intens distribuit și comentat, mulți internauți apreciind tonul empatic și uman al gestului. La câteva zile după publicare, deputatul a revenit cu un nou mesaj, impresionat de reacția publicului:
„Povestea lui Namraj, dintr-o singură poză, a ajuns la peste un milion de oameni, deși nicio secundă nu m-am gândit la un asemenea efect. Mă bucur că un gest simplu a trezit atâta empatie și bunătate. Le mulțumesc tuturor celor care au simțit la fel, dovadă că omenia nu s-a pierdut, doar trebuie văzută. #1,1milioane vizualizări.“
În categoria deșeurilor vegetale intră iarba, frunze, crengi, rumeguș, deșeuri provenite din toaletarea tufișurilor și a gardurilor verzi și alte deșeuri biodegradabile. Vă rugăm să mărunțiți aceste resturi vegetale și să le depuneți în saci, pentru a putea fi colectate mai ușor.
Rugăm cetățenii care locuiesc ÎN ZONELE DE BLOCURI să depună deșeurile vegetale la platformele de colectare a deșeurilor reciclabile, iar cetățenii care locuiesc ÎN ZONELE DE CASE să le scoată în fața porții fără să încurce circulația auto sau pietonală
Programul campaniei este:
În municipiul BISTRIȚA, campania de colectare a DEȘEURILOR VEGETALE se va desfășura în perioada 03 – 07 NOIEMBRIE 2025:
LUNI, 03 noiembrie 2025
Vor fi ridicate deşeurile vegetale din perimetrul cuprins între străzile: Libertății, Independeței, Alexandru Odobescu, Ioan Rațiu, Codrișor, Mihai Viteazu, Valea Budacului, Simpozionului.
MARȚI, 04 noiembrie 2025
Vor fi ridicate deşeurile vegetale din perimetrul cuprins între străzile: Libertății, Independenței, Gării, Tărpiului, Drumul Cetății (sens capelă înspre Calea Clujului), Calea Clujului (până în sens Petrom), George Enescu, Compozitorilor.
MIERCURI, 05 noiembrie 2025
Vor fi ridicate deşeurile vegetale din perimetrul cuprins între străzile: Alexandru Odobescu, Republicii, 1 Decembrie, Calea Moldovei, Aviator Mihai Berbecariu, Grănicerilor, Avram Iancu, Ion Minulescu, Parcului.
JOI, 06 noiembrie 2025
Vor fi ridicate deşeurile vegetale din perimetrul cuprins între străzile: Gării, Republicii, 1 Decembrie, Calea Moldovei, Valea Rusului, Drumul Dumitrei Nou, Siminon Mândrescu, Cartier Subcetate (până în sensul de la capelă).
VINERI, 07 noiembrie 2025
Vor fi ridicate deşeurile vegetale din perimetrul cuprins între străzile: Valea Jelnei, strada Ghinzii, Soarelui.
Pentru LOCALITĂȚILE COMPONENTE ale municipiului Bistrița, programul de colectare a deșeurilor vegetale va fi următorul:
Luni, 03 noiembrie 2025 – Cartier Sărata;
Marţi, 04 noiembrie 2025 – Cartier Ghinda;
Joi, 06 noiembrie 2025 – Cartier Viişoara;
Vineri 07 noiembrie 2025 – Cartier Unirea și Cartier Sigmir;
Sâmbătă, 08 noiembrie 2025 – Cartier Slătiniţa.
În NĂSĂUD și SÂNGEORZ BĂI, deșeurile vegetale se vor colecta GRATUIT în datele de 20 NOIEMBRIE ȘI 22 NOIEMBRIE 2024, după cum urmează:
Vineri, 07 NOIEMBRIE 2025 – SÂNGEORZ-BĂI
Sâmbătă, 08 NOIEMBRIE 2025 – NĂSĂUD;
În BECLEAN, programul de colectare a deșeurilor vegetale va fi cuprins între 03 – 07 NOIEMBRIE 2025, după cum urmează:
03 NOIEMBRIE 2025 în Beclenuț și Coldău;
04 NOIEMBRIE 2025 în Beclean, în perimetrul străzilor Horea – Cloșca – Lucian Blaga – Scurtă – 1 Mai;
05 NOIEMBRIE 2025 în Sat Figa și Cartier Podirei;
06 NOIEMBRIE 2025 în Beclean, în perimetrul străzilor Liviu Rebreanu – Morii – Aleea Gării – Şieului – Griviţei – Piaţa Libertăţii – 1 Decembrie 1918 – Grigore Silasi- Codrului – Dobrogeanu Gherea – Bobîlna – Bicaz – Crişana – Liliacului – I. P. Reteganu, Nicolae Bălcescu.
07 NOIEMBRIE 2025 în Beclean, în perimetrul străzilor Parcului – Obor- George Coşbuc – Mihail Kogălniceanu – Gheorghe Doja – Ion Creangă; Someșului, Teilor, Toamnei, Primăverii, Octavian Goga, Mihai Viteazu, I.L.Caragiale;
07 NOIEMBRIE 2025 în localitățile Rusu de Jos și Valea Viilor.
În ZONA RURALĂ, programul de colectare a deșeurilor vegetale este cuprins în perioada 18 – 22 NOIEMBRIE 2024, după cum urmează:
03 NOIEMBRIE 2025 în comunele Bistrița-Bârgăului, Șieu Măgheruș Șintereag, Braniștea, Silivașu de Câmpie, Urmeniș, Milaș, Galații Bistriței, Rodna, Șanț, Romuli și Telciu;
04 NOIEMBRIE 2025 în comunele Tiha Bârgăului, Șieu Măgheruș, Șieuț, Monor, Mărișel, Poiana Ilvei, Lunca Ilvei, Ilva Mare, Măgura Ilvei, Târlișua, Spermezeu, Nimigea și Runcu Salvei;
05 NOIEMBRIE 2025 în comunele Prundu Bârgăului, Budacu de Jos, Uriu, Ciceu Mihăești, Căianu Mic, Miceștii de Câmpie, Sate Lechința, Matei, Șieu Odorhei, Leșu, Feldru, Coșbuc și Salva;
06 NOIEMBRIE 2025 în comunele: Josenii Bârgăului, Dumitrița, Petru Rareș, Negrilești, Ciceu Giurgești, Șieu, Teaca, Lechința, Urmeniș, Ilva Mică, Maieru, Chiuza, Dumitra și Zagra;
07 NOIEMBRIE 2025 în comunele Livezile, Cetate, Chiochiș, Nușeni, Budești, Sânmihaiu de Câmpie, Sate Teaca, Rebra, Rebrișoara și Parva;
Cartea, un poem amplu, construit impecabil, o meditație profundă asupra condiției umane (și nu numai!), cu arierplanuri metafizice, bazat pe o bibliografie impresionantă: Psalmii lui David, Hypatia, Apolonius, Russel, Wittgenstein, Lupasco etc. Un poem muzical, Spirit, Duh, o pendulare între pământ și cer, între Zeu, Dumnezeu și neant, între 1 și 0. Un răspuns despre „imperialul vid” și „cerul cerurilor”. O definiție precisă a Intervalului pe care îl străbatem, vrem nu vrem, împreună.
Doamnei Ioana Bradea: Felicitări din inimă!
”Am încheiat o vizită de lucru valoroasă în orașul Pombal, Portugalia, desfășurată în cadrul programului City-to-City Exchange, finanțat de Inițiativa Urbană Europeană.
Am avut ocazia să descoperim proiecte și soluții inovatoare în domenii precum mobilitate urbană, turism sustenabil și regenerare urbană. Experiența Pombalului ne oferă inspirație și direcții clare pentru dezvoltarea unui Beclean productiv, inteligent și conectat.
Mulțumim partenerilor din Pombal pentru ospitalitate și pentru schimbul de bune practici care întăresc cooperarea europeană dintre comunitățile noastre.”, a transmis pe pagina sa de socializare, primarul orașului Beclean, Nicolae Moldovan.
În categoria deșeurilor vegetale intră iarba, frunze, crengi, rumeguș, deșeuri provenite din toaletarea tufișurilor și a gardurilor verzi și alte deșeuri biodegradabile. Vă rugăm să mărunțiți aceste resturi vegetale și să le depuneți în saci, pentru a putea fi colectate mai ușor.
❗️ Rugăm cetățenii care locuiesc ÎN ZONELE DE BLOCURI să depună deșeurile vegetale la platformele de colectare a deșeurilor reciclabile, iar cetățenii care locuiesc ÎN ZONELE DE CASE să le scoată în fața porții fără să încurce circulația auto sau pietonală.
‼️ ATENȚIE! Vă rugăm să NU scoateți deșeurile vegetale în afara datelor menționate în programul de colectare de mai jos:
🟠 În municipiul BISTRIȚA, campania de colectare a DEȘEURILOR VEGETALE se va desfășura în perioada 03 – 07 NOIEMBRIE 2025:
👉 LUNI, 03 noiembrie 2025
Vor fi ridicate deşeurile vegetale din perimetrul cuprins între străzile: Libertății, Independeței, Alexandru Odobescu, Ioan Rațiu, Codrișor, Mihai Viteazu, Valea Budacului, Simpozionului.
👉 MARȚI, 04 noiembrie 2025
Vor fi ridicate deşeurile vegetale din perimetrul cuprins între străzile: Libertății, Independenței, Gării, Tărpiului, Drumul Cetății (sens capelă înspre Calea Clujului), Calea Clujului (până în sens Petrom), George Enescu, Compozitorilor.
👉 MIERCURI, 05 noiembrie 2025
Vor fi ridicate deşeurile vegetale din perimetrul cuprins între străzile: Alexandru Odobescu, Republicii, 1 Decembrie, Calea Moldovei, Aviator Mihai Berbecariu, Grănicerilor, Avram Iancu, Ion Minulescu, Parcului.
👉 JOI, 06 noiembrie 2025
Vor fi ridicate deşeurile vegetale din perimetrul cuprins între străzile: Gării, Republicii, 1 Decembrie, Calea Moldovei, Valea Rusului, Drumul Dumitrei Nou, Siminon Mândrescu, Cartier Subcetate (până în sensul de la capelă).
👉 VINERI, 07 noiembrie 2025
Vor fi ridicate deşeurile vegetale din perimetrul cuprins între străzile: Valea Jelnei, strada Ghinzii, Soarelui.
🟠 Pentru LOCALITĂȚILE COMPONENTE ale municipiului Bistrița, programul de colectare a deșeurilor vegetale va fi următorul:
👉 Luni, 03 noiembrie 2025 – Cartier Sărata;
👉 Marţi, 04 noiembrie 2025 – Cartier Ghinda;
👉 Joi, 06 noiembrie 2025 – Cartier Viişoara;
👉 Vineri 07 noiembrie 2025 – Cartier Unirea și Cartier Sigmir;
👉 Sâmbătă, 08 noiembrie 2025 – Cartier Slătiniţa.
🟠 În NĂSĂUD și SÂNGEORZ BĂI, deșeurile vegetale se vor colecta GRATUIT în datele de 7 și 8 NOIEMBRIE 2025, după cum urmează:
👉 Vineri, 07 NOIEMBRIE 2025 – SÂNGEORZ-BĂI
👉 Sâmbătă, 08 NOIEMBRIE 2025 – NĂSĂUD;
🟠 În BECLEAN, programul de colectare a deșeurilor vegetale va fi cuprins între 03 – 07 NOIEMBRIE 2025, după cum urmează:
👉 03 NOIEMBRIE 2025 în Beclenuț și Coldău;
👉 04 NOIEMBRIE 2025 în Beclean, în perimetrul străzilor Horea – Cloșca – Lucian Blaga – Scurtă – 1 Mai;
👉 05 NOIEMBRIE 2025 în Sat Figa și Cartier Podirei;
👉 06 NOIEMBRIE 2025 în Beclean, în perimetrul străzilor Liviu Rebreanu – Morii – Aleea Gării – Şieului – Griviţei – Piaţa Libertăţii – 1 Decembrie 1918 – Grigore Silasi- Codrului – Dobrogeanu Gherea – Bobîlna – Bicaz – Crişana – Liliacului – I. P. Reteganu, Nicolae Bălcescu.
👉 07 NOIEMBRIE 2025 în Beclean, în perimetrul străzilor Parcului – Obor- George Coşbuc – Mihail Kogălniceanu – Gheorghe Doja – Ion Creangă; Someșului, Teilor, Toamnei, Primăverii, Octavian Goga, Mihai Viteazu, I.L.Caragiale;
👉 07 NOIEMBRIE 2025 în localitățile Rusu de Jos și Valea Viilor.
🟠 În ZONA RURALĂ, programul de colectare a deșeurilor vegetale este cuprins în perioada 18 – 22 NOIEMBRIE 2024, după cum urmează:
👉 03 NOIEMBRIE 2025 în comunele Bistrița-Bârgăului, Șieu Măgheruș Șintereag, Braniștea, Silivașu de Câmpie, Urmeniș, Milaș, Galații Bistriței, Rodna, Șanț, Romuli și Telciu;
👉 04 NOIEMBRIE 2025 în comunele Tiha Bârgăului, Șieu Măgheruș, Șieuț, Monor, Mărișel, Poiana Ilvei, Lunca Ilvei, Ilva Mare, Măgura Ilvei, Târlișua, Spermezeu, Nimigea și Runcu Salvei;
👉 05 NOIEMBRIE 2025 în comunele Prundu Bârgăului, Budacu de Jos, Uriu, Ciceu Mihăești, Căianu Mic, Miceștii de Câmpie, Sate Lechința, Matei, Șieu Odorhei, Leșu, Feldru, Coșbuc și Salva;
👉 06 NOIEMBRIE 2025 în comunele: Josenii Bârgăului, Dumitrița, Petru Rareș, Negrilești, Ciceu Giurgești, Șieu, Teaca, Lechința, Urmeniș, Ilva Mică, Maieru, Chiuza, Dumitra și Zagra;
👉 07 NOIEMBRIE 2025 în comunele Livezile, Cetate, Chiochiș, Nușeni, Budești, Sânmihaiu de Câmpie, Sate Teaca, Rebra, Rebrișoara și Parva;
⚠️ Atenționăm cetățenii județului Bistrița-Năsăud, că în afara campaniilor GRATUITE organizate de ADI Deșeuri Bistrița-Năsăud, aceste deșeuri vegetale se ridică contra cost de operatorul de salubritate, la prețul de 9,12 lei TVA inclus / sac de 240 L, sau GRATUIT dacă le depuneți la cele 5 centre de colectare a deșeurilor vegetale amenajate la nivelul județului Bistrița-Năsăud.
În perioada 24-26 octombrie 2025 au avut loc, la Iași, importante manifestări culturale și științifice dedicate celebrării Zilei Internaționale a Patrimoniului Cultural Imaterial.
În acest context, Institutul de Filologie Română „Alexandru Philippide”, din cadrul Academiei Române – Filiala Iași, prin Departamentul de Etnologie, a organizat cea de-a X-a ediție a Conferinței Internaționale de Etno-didactică, în parteneriat cu Muzeul Etnografic al Moldovei, la Palatul Culturii din Iași. Pentru a marca ediția aniversară, alături de aceasta a avut loc și manifestarea culturală interactivă „Meșteri și meșteșuguri tradiționale din Moldova”, ediția a XV-a, un târg al meșterilor populari organizat de Asociația „ART – Meșteșugurile Prutului”, singurul ONG din România acreditat în rețeaua UNESCO.
Deschiderea evenimentului a aparținut gazdelor, cuvântul de bun venit fiind rostit de către doamna dr. Adina Hulubaș, cercetător științific principal I în cadrul institutului, coordonatorul conferinței, alocuțiuni având și managerul Palatului Culturii, domnul Andrei Apreotesei, șeful de secție al Muzeului Etnografic al Moldovei din cadrul Complexului Național Muzeal „Moldova”, domnul etnograf Victor Munteanu, precum și doamna dr. Gabriela Haja, directorul Institutului de Filologie Română „Alexandru Philippide”, care a dat citire și cuvântului transmis de către doamna academician Sabina Ispas, directorul Institutului de Etnografie și Folclor „Constantin Brăiloiu” din București.
Județul Bistrița-Năsăud a fost reprezentat la aceste ample manifestări culturale de către dr. Smaranda Mureșan, etnolog și cercetător științific în cadrul Centrului Județean pentru Cultură Bistrița-Năsăud, și de către meșterul popular Gheorghe Cobuț, cojocar și fierar din satul Tureac, comuna Tiha Bârgăului.
Printre temele care au fost discutate la conferința de etno-didactică, denumită anul acesta „Patrimoniu cultural imaterial fără frontiere”, s-au numărat: cultura tradițională din România și Republica Moldova, strategiile didactice de transmitere atractivă a informației culturale sau valoarea identitară și economică a meșteșugurilor populare.
În cadrul conferinței, etnologul Smaranda Mureșan a susținut comunicarea cu titlul „Atelier cultural-educativ inedit la fierăria meșterului Dumitru Trif din Șieuț, județul Bistrița-Năsăud”, prezentând impactul deosebit al unei astfel de acțiuni interdisciplinare ce a avut loc în primăvara anului 2025 pentru elevii clasei a VIII-a de la Școala Gimnazială din Șieuț. Prezentarea a fost foarte bine primită de către colegii prezenți la conferință și a stârnit interesul participanților, știut fiind faptul că fierăritul este un meșteșug străvechi, însă destul de puțin cunoscut și practicat astăzi.
Cei peste 40 de invitați care au susținut comunicări au reprezentat mai multe centre de cercetare din România, specialiști în domeniul patrimoniului cultural imaterial din Iași, București, Cluj, Bacău, Bistrița-Năsăud, Sibiu, Suceava, Dolj, Neamț, Vaslui, Galați, Maramureș și Prahova fiind cei care au expus cele mai recente și relevante rezultate ale cercetărilor științifice în domeniu, dar și din țări precum Republica Moldova, Serbia, Grecia, Liban și Marea Britanie, conferința desfășurându-se în sistem hibrid, fiind posibil și accesul online. Tema generală a evenimentului înscris la UNESCO – International Day of Intangible Cultural Heritage – este bogăția culturală care nu ține cont de granițele politice.
Meșteșugurile tradiționale din județul Bistrița-Năsăud au fost promovate în cadrul manifestării culturale interactive „Meșteri și meșteșuguri tradiționale din Moldova”, ediția a XV-a, de către meșterul popular Gheorghe Cobuț din satul Tureac, comuna Tiha Bârgăului. Domnia sa este un cunoscut și apreciat meșter cojocar din județul nostru, dar care practică și fierăria, fiind renumit și în acest domeniu pe întreaga vale a Bârgăului. De asemenea, realizează și curele tradiționale sau opinci, talentul nativ și îndemânarea făcându-l unul dintre cei mai pricepuți și talentați meșteri populari din județul Bistrița-Năsăud.
Creațiile în domeniul cojocăritului ale meșterului popular Gheorghe Cobuț au fost foarte apreciate la târgul de la Iași, atât de către organizatori și colegii de breaslă, cât și de către vizitatori. Iată ce scrie unul dintre vizitatorii târgului ieșean, doamna Neluța Cătălina Apetrăchioaei, despre acest fapt: „Este minunat să ne conectăm cu oameni care prețuiesc și păstrează tradițiile. Este o modalitate frumoasă de a menține vie identitatea culturală și de a învăța lucruri noi. Am avut bucuria unei întâlniri pline de inspirație și autenticitate cu meșterul popular Gicu Cobuț din Bistrița-Năsăud. Felicitări pentru talentul pus în slujba frumosului!”
În continuarea cuvântului domniei sale, intitulat sugestiv „PledoarIE”, aceasta afirmă: „Meșterii tradiționali, artizani ai lemnului, ai lutului, ai firului sau ai metalului, reprezintă mult mai mult decât simpli producători de obiecte. Ei sunt păstrătorii vii ai identității culturale a unui neam, verigi esențiale care leagă trecutul de prezent și asigură continuitatea unui patrimoniu inestimabil. Munca lor, rod al unei experiențe de secole, este o mărturie a ingeniozității, a simțului estetic și a legăturii profunde a omului cu natura și cu tradițiile sale.
Meșteșugurile tradiționale nu se învață în școli moderne, ci se transmit din generație în generație, adesea în cadrul familiei sau al comunității. Această transmitere presupune nu doar preluarea unor tehnici, ci și însușirea unei filozofii de viață și a unui respect profund față de materialul prelucrat. Cu toate acestea, meșterii tradiționali se confruntă cu numeroase provocări generate de modernitate, industrializare și globalizare.
Meșteșugurile de odinioară sunt pe cale de dispariție, amenințate de produsele de serie și de lipsa de recunoaștere oficială și sprijin. Reîntâlnire cu oameni faini si pricepuți!”
În acest context, prezența meșterilor populari din România și Republica Moldova în cadrul târgului tradițional desfășurat între 24 și 26 octombrie, în fața Palatului Culturii, completează în mod firesc dimensiunea teoretică a conferinței prin demonstrarea vie a meșteșugurilor și valorilor transmise din generație în generație. Astfel, în timp ce în interiorul clădirii emblematice specialiști din mai multe țări au deschis noi direcții de colaborare, în exterior vizitatorii au putut redescoperi patrimoniul viu al comunităților.
Coerența și unitatea manifestărilor culturale internaționale de la Iași a fost dată de integrarea cercetării științifice și a tradiției vii într-o celebrare comună a patrimoniului cultural imaterial fără frontiere.
Se cuvine să adresăm mulțumiri pentru invitație, dar și pentru impecabila derulare a conferinței, doamnei dr. Adina Hulubaș, precum și doamnei prof. Silvia Cozmîncă, președintele Asociației „ART – Meșteșugurile Prutului”, pentru organizarea reușită a târgului meșterilor populari. Cu multă bucurie am prezentat și promovat elemente valoroase ale patrimoniului cultural imaterial din județul Bistrița-Năsăud în cadrul amplelor manifestări culturale de la Iași, alături de meșteri și colegi cercetători talentați și dedicați.
Material realizat de etnolog dr. Smaranda Mureșan
Cercetător științific, grad III, Serviciul Cultură Tradițională
Centrul Județean pentru Cultură Bistrița-Năsăud
Photo credit: Smaranda Mureșan
”Felicitări tuturor celor implicați, în mod special familiei Cosma 🤗👏
Tradiția merge mai departe, la cea de-a treia ediție!
🐏🐑🐕🐎🫏🐓
Peste 6500 de persoane la acest eveniment!👥️
Mulțumim tuturor pentru participare și felicitări crescătorilor de animale, pentru că datorită lor, ne mai bucurăm și noi astăzi!🫂
I ❤️ Năsăud!”, a transmis edilul pe pagina sa de Feacebook.
”Dragi năsăudeni,
Am avut bucuria să primim delegația ADR-NV condusă de dl.Marcel Boloș, la o vizită de lucru în orașul nostru.
Am discutat punctual situația proiectelor depuse de primăria Năsăud și am vizitat în teren două obiective importante pentru comunitatea noastră:
➡️ Colegiul Național „George Coșbuc” – documentație depusă înspre finanțare aprox 10 mil euro
Unitate de învățământ emblematică, aflată în mare nevoie de reabilitare;
➡️ Școala Gimnazială „Mihai Eminescu” – aprox 7,5 mil euro ,unul dintre cele mai mari șantiere, după Complexul Sportiv Multifunctional, șantier pe care îl derulăm momentan, aflat în stadiu de finalizare lucrari.
Ne-a bucurat deschiderea și susținerea echipei ADR-NV și așteptăm cu nerăbdare alocările financiare viitoare, pentru a reuși să transformăm orașul Năsăud într-un centru urban modern, plăcut și atractiv pentru toate categoriile de locuitori.”, a transmis pe pagina sa de socializare, Primarul orașului Năsăud, Dorin Vlașin.
Am avut bucuria să primim delegația ADR-NV condusă de dl.Marcel Boloș, la o vizită de lucru în orașul nostru.
Am discutat punctual situația proiectelor depuse de primăria Năsăud și am vizitat în teren două obiective importante pentru comunitatea noastră:
➡️ Colegiul Național „George Coșbuc” – documentație depusă înspre finanțare aprox 10 mil euro
Unitate de învățământ emblematică, aflată în mare nevoie de reabilitare;
➡️ Școala Gimnazială „Mihai Eminescu” – aprox 7,5 mil euro ,unul dintre cele mai mari șantiere, după Complexul Sportiv Multifunctional, șantier pe care îl derulăm momentan, aflat în stadiu de finalizare lucrari.
Ne-a bucurat deschiderea și susținerea echipei ADR-NV și așteptăm cu nerăbdare alocările financiare viitoare, pentru a reuși să transformăm orașul Năsăud într-un centru urban modern, plăcut și atractiv pentru toate categoriile de locuitori.”, a transmis pe pagina sa de socializare, Primarul orașului Năsăud, Dorin Vlașin.
