În perioada 25 octombrie – 2 noiembrie 2025, în contextul proiectului de Acreditare Erasmus+ cu codul 2025-1-RO01-KA121-SCH-000322934, un grup de 15 elevi și patru cadre didactice de la Colegiul Național „George Coșbuc” Năsăud a efectuat o mobilitate de grup și activități de job shadowing la școala „Albert Schweitzer” din Alsfeld, Germania. Elevii, Ștefoi Flavius Dorin, Buzilă Alexandra-Maria, Pop Antonia Ioana, Cătană Lara-Sorina, Urs Andreea-Maria, Vlașin Darius Andrei, Moldovan Lemuel, Dedea Bogdan Marius, Andres Daria Maria, Zinveliu Alexandra, Bolfă Patrick-Emilian, Hârjoabă Mălina-Maria, Fetti Silvia, Borșa Ioviana Maria, Imbroaie Emima Lussia, au fost însoțiți de doamnele profesoare Burduhos Corina Liana- coordonatoarea proiectului, Cârcu Anca Mariana-director adjunct CNGC. La activitățile de job shadowing au participat doamnele profesoare Burdeți Paula și Chira Daniela.
Având ca temă centrală „Clean Water, Clean Future – Protecting Quality Together”, proiectul a inclus o serie de activități complexe. Prima zi la școala din Alsfeld a fost dedicată deschiderii activităților proiectului-prezentarea programului, prezentarea celor două școli participante la proiect. În pregătirea acestei mobilități, elevii noștri au desfășurat activități preliminare relevante, precum analiza apei potabile la stația de tratare din Rebrișoara și elaborarea unei prezentări despre drepturile cetățeanului european, demonstrând o corelare profundă cu obiectivele propuse.
Pentru mulți oameni, a avea apă potabilă proaspătă și curată în fiecare zi nu este o garanție. Deficitul de apă potabilă este una dintre cele mai mari probleme sociale ale secolului XXI. Aproape un miliard de oameni din întreaga lume nu au acces la apă potabilă curată. Cum este posibil ca o planetă acoperită de două treimi de apă să nu poată oferi locuitorilor săi suficiente apă potabilă? Acest lucru este cauzat, printre altele, de creșterea populației, schimbările climaterice, defrișarea pădurilor care stochează apa. Principala cauză rămâne poluarea rezervelor naturale de apă (râuri, lacuri și apele subterane) de către gospodării, industrie și agricultură. Adesea, nici măcar apele subterane nu pot fi utilizate ca apă potabilă fără tratare. Aceasta fiind premisa, săptămâna a stat sub semnul întrebarii „Cum poate fi transformată apa poluată în apă potabilă?”.
Ziua de marți a fost dedicată cercetării colaborative în laboratorul școlii, fiind axată pe analiza, purificarea și desalinarea apei. Elevii au fost împărțiți în mai multe grupe, fiecare având sarcina de a obține apă potabilă, dar prin metode diferite: purificare brută a apei contaminate folosind nisip cuarțos, purificare fină a apei folosind un filtru cu membrană, purificare fină a apei folosind un filtru cu membrană cu fibră tubulară..
Miercuri am vizitat Centrul de Biologie din Neu-Ulrichstein cu program de testare a apei prin metode moderne. A fost o activitate interactivă, prin intermediul căreia am descoperit câtă viață încape într-o picătură de apă. A debutat cu o prezentarea unor imagini cu citoplasme și alge verzi care pluteau prin apă, cu organisme vii care se află într-o cantitate mică de apă, de la organisme unicelulare- bacterii, protozoare, la organisme pluricelulare. Activitatea teoretică a fost completată de practică, elevii putând observa singuri, cu ajutorul microscopului, organismele micrometrice.
Joi am fost la Institutul Apei MESOCOSM din Lauterbach, pentru a afla despre testarea apei, a obține informații despre stația de epurare a apelor uzate și a realiza propriile noastre experimente pe această temă. Elevii au învățat despre cele trei procese de curățare a apei de canalizare: mecanică, biologică și chimică. Au realizat postere în care au prezentat rezultatele cercetării din cele trei zile. Prin conținutul de formare și datorită expertizei furnizorilor de cursuri, profesorii au avut acces la materiale și instrumente educaționale complexe privind educația ecologică, cu accent pe managementul responsabil al resurselor, pe care le vor utiliza pentru a iniția activități extracurriculare la nivelul școlii.
ÎN ULTIMA ZI A MOBILITĂȚII AM VIZITAT ORAȘUL FULDA, CEL MAI FRUMOS ORAȘ BAROC DIN HESSEN. CU AJUTORUL UNUI GHID, AM DESCOPERIT FRUMUSEȚEA LOCULUI, OBIECTIVELE TURISTICE: STADTSCHLOSS FULDA -PALATUL REZIDENȚIAL AL PRINCIPILOR-EPISCOPI DIN FULDA, HEXENTURM (TURNUL VRĂJITOARELOR). MICHAELSKIRCHE (BISERICA SFÂNTUL MIHAIL), DOMMUSEUM - DOMUL SF. SALVATOR NU ESTE DOAR SIMBOLUL ORAȘULUI FULDA, CI ȘI CEA MAI RENUMITĂ BISERICĂ BAROCĂ DIN LANDUL GERMAN HESSA. ÎN CRIPTA FOSTEI BISERICI MĂNĂSTIREȘTI SE AFLĂ MORMÂNTUL SFÂNTULUI BONIFACIU. REÎNTORȘI LA ȘCOALA DIN ALSFELD, AM PARTICIPAT LA PETRECEREA DE HALLOWEEN. LA FINALUL ZILEI AU FOST ÎNMÂNATE ELEVILOR CERTIFICATELE DE PARTICIPARE ERASMUS+.In cadrul stagiului de job shadowing, profesorii au asistat la o serie de lecții de germană, engleză, geografie, biologie, muzică, putând observa asemănări și deosebiri dintre sistemul de învățământ românesc și cel german. Au interacționat cu profesorii germani, au observat metodele și tehnicile utilizate de aceștia în procesul instructiv-educativ, au identificat strategii care pot fi preluate și adaptate la sistemul nostru de învățământ.
A fost o săptămână intensă și plină de învățare, transformând experiența într-un reper semnificativ pentru toți participanții. Această mobilitate Erasmus+ a consolidat nu doar cunoștințele științifice ale elevilor în domeniul crucial al gestionării apei, ci le-a oferit și o perspectivă practică esențială asupra provocărilor și soluțiilor actuale. Dincolo de aspectele academice, schimburile culturale au contribuit la dezvoltarea competențelor interculturale și la înțelegerea valorilor europene comune. Proiectul a demonstrat concret importanța colaborării internaționale și a responsabilității individuale în abordarea problemelor globale, cum ar fi schimbările climatice și accesul la resurse vitale. Prin combinarea educației formale cu experiențe practice și un accent pe sustenabilitate, elevii și cadrele didactice de la Colegiul Național „George Coșbuc” Năsăud s-au întors acasă nu doar cu noi cunoștințe, ci și cu o motivație reînnoită de a contribui la un viitor mai curat și mai sigur. Ei și-au consolidat cunoștințele, competențele și atitudinile privind strategiile de adaptare a practicilor de gestionare a apei la provocările generate de schimbările climatice. Scopul participării la acest program este de a aduce în școala noastră modele europene, prin care să creăm un mediu prietenos cu practicile ecologice de la nivel european. Un aspect notabil al proiectului a fost angajamentul față de sustenabilitate, o prioritate Erasmus+, concretizat prin utilizarea unui mijloc de transport cu emisii reduse de carbon.
Prof. Daniela Chira