Ziua Națională a Costumului Tradițional din România – inițiativă de conservare și promovare a portului tradițional românesc ca element al patrimoniului cultural
Purtat de milenii de oamenii trăitori pe aceste meleaguri, purtat de secole de țăranii români, trecut prin negura istoriei, alături românului la bine și la greu, element indispensabil traiului zilnic și înfrumusețat de mintea, creația și dragostea țărăncii noastre, portul tradițional românesc a început să fie în ultimul timp din ce în ce mai cunoscut, apreciat și valorizat și de către publicul larg, de către orășeni și străini, intrând chiar și în atenția clasei politice.
Poate tocmai fragilitatea pe care o are astăzi (multe dintre distrugerile și degradările pe care „le-a cunoscut” de-a lungul timpului costumul tradițional fiind ireversibile pentru nenumărate piese de port), l-a făcut recunoscut ca un bun de patrimoniu, iar situația acestuia a fost remarcată și de către guvernanți, care au formulat și redactat Legea nr. 102/2015 privind instituirea Zilei Naționale a Costumului Tradițional din România, zi care este sărbătorită în fiecare an în a doua duminică din luna mai.
Sub aceste auspicii, portul țăranului român a reintrat în atenția publică în ultimii ani, creându-se astfel o serie de inițiative publice și private care au dus la organizarea, din partea instituțiilor de învățământ, cultură și artă din întreaga țară, a unor evenimente culturale care marchează importanța păstrării acestor elemente de patrimoniu național și universal.
Portul tradițional românesc „reprezintă îmbrăcămintea românului, atât în zile de lucru, cât și în zile de sărbătoare. Portul tradițional de sărbătoare se deosebește de cel de lucru, ultimul fiind mult mai sărac în elemente decorative și mult mai lejer și mai simplu de purtat. Portul tradițional românesc are părți unitare, dar și specifice. Unitatea este dată de componența costumului și materia primă din care se confecționau piesele de îmbrăcăminte, iar specificitatea este dată de cromatica și punctele de cusătură folosite. Fiecare model vorbește despre zona geografică, istoria și tradiția comunității din care provine. Dar indiferent de zonă, costumul tradițional românesc ascunde în el, prin semnele cusute și culorile folosite, adevărate povești de viață cu înțelesuri profunde.” (Daniela Floroian Barb, Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba Iulia).
Așadar, această zi de sărbătoare pentru întreaga cultură națională instituită prin Legea nr. 102/2015 îi încurajează pe toți păstrătorii de tradiție autentică din România și ne dă speranța că elementele de patrimoniu din lumea satului românesc vor fi cunoscute, valorizate și respectate la adevărata lor valoare!
Sursă text: Smaranda Mureșan, fragmente din studiul „Costumul tradițional românesc”, 2020 (în curs de publicare).
Foto credit: Port tradițional românesc. Fotografii din arhiva personală Smaranda Mureșan.
Postare propusă și material îngrijit de etnolog drd. Smaranda Mureșan, cercetător științific, Serviciul Cultură Tradițională – Centrul Județean pentru Cultură Bistrița-Năsăud.
