Cultura

În perioada 19-20 mai 2022, a avut loc, la Iași, Conferința Internațională de Etnodidactică, ediția a VII-a, având anul acesta tematica „Soluții educaționale pentru valorificarea etică a patrimoniului cultural imaterial”, fiind o manifestare cultural științifică de prestigiu care reunește cei mai valoroși cercetători din acest domeniu.

        Evenimentul a fost organizat de către Departamentul de Etnologie al Institutului de Filologie Română „A. Philippide” al Academiei Române – Filiala Iași și Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Iași al Consiliului Județean Iași, fiind găzduit de Casa Muzeelor din Iași.

        Demersul organizatorilor se înscrie sub egida Convenției UNESCO din 2003 și a Agendei 2030 a ONU pentru dezvoltare durabilă. În Articolul 14 al Convenției din 2003 se menționează că statele semnatare vor identifica și aplica mijloacele adecvate pentru a asigura recunoașterea, respectul și punerea în valoare a patrimoniului cultural imaterial în societate, prin programe educative în rândul tinerilor, dar și al publicului general, prin mijloace neformale de transmitere a cunoștințelor. Educația este astfel recunoscută ca unul dintre cele mai importante mijloace de salvgardare a patrimoniului cultural imaterial.

        Participanții la conferință au fost invitați să analizeze cu precădere aspectele concrete ale modului de promovare și transmitere a culturii tradiționale în comunitate și ale predării despre și prin intermediul folclorului, atât prin mijloacele pedagogice clasice, formale, cât și prin educația informală și nonformală.

        Invitații speciali ai ediției din acest an au fost experți acreditați UNESCO din străinătate (Marea Britanie, Finlanda, Germania, Serbia, Ucraina și Republica Moldova), care au explicat pe larg proiecte și strategii pe care le-au implementat în țările lor și la nivel internațional urmând recomandările UNESCO în domeniul patrimoniului cultural imaterial ca resursă educațională. Din România au participat specialiști din Iași, Bacău, București, Cluj, Timiș, Sibiu, Brăila și Bistrița-Năsăud.

        Județul nostru a fost reprezentat la acest important eveniment științific internațional de către drd. Smaranda Mureșan, etnolog și cercetător științific în cadrul Centrului Județean pentru Cultură Bistrița-Năsăud, un specialist cu experiență și expertiză în domeniul patrimoniului cultural imaterial, atribute dobândite în ultimii ani prin participarea cu susținere de lucrări științifice de specialitate, ce au prezentat și promovat aspecte ale culturii tradiționale din județul Bistrița-Năsăud, la peste 25 de manifestări științifice naționale și internaționale.

        La această ediție a conferinței, drd. Smaranda Mureșan a prezentat și susținut lucrarea cu titlul „Fundația Progress Bistrița – Proiecte educaționale de valorificare a patrimoniului cultural local”, foarte bine receptată de participanții la evenimentul științific, prezentarea oferind exemple viabile de transmitere a valorilor patrimoniului cultural imaterial prin proiecte culturale și educative.

        Totodată, etnolog drd. Smaranda Mureșan, cercetător științific, este recunoscută de către Ministerul Culturii ca specialist în domeniul patrimoniului cultural imaterial, fiind desemnată în anul 2021, prin Ordin al Ministrului Culturii, să facă parte din grupurile de monitorizare în vederea întocmirii Raportului periodic de monitorizare multianuală a celor șapte elemente înscrise în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial UNESCO ale României, fiind nominalizată în cadrul grupurilor de lucru pentru elementele „Doina” și „Jocul fecioresc”, colaborând și la grupul de lucru „Colindatul de ceată bărbătească”, având, de asemenea, o conlucrare constantă și o relaționare permanentă cu specialiștii din cadrul Comisiei Naționale pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, comisie de specialitate din cadrul Ministerului Culturii.

        Conferința Internațională de Etnodidactică de la Iași, din anul acesta, s-a desfășurat în regim hibrid, limbile de desfășurare a lucrărilor conferinței fiind engleză și română, iar un oaspete de seamă a conferinței a fost domnul prof. univ. dr. Ion H. Ciubotaru, membru de onoare al Academiei Române și întemeietorul Arhivei de Folclor a Moldovei și Bucovinei. Comitetul științific de organizare a conferinței a fost alcătuit din dr. Adina Hulubaș Ciubotariu și dr. Ioana Repciuc Baskerville (de la Academia Română – Filiala Iași), iar din partea Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Iași au răspuns de organizare doamna manager Ozana Dram și domnul Mihai Panainte.

        Așadar, cultura tradițională a județului Bistrița-Năsăud a fost, încă o dată, prezentă și apreciată, la Iași, prin intermediul acestei conferințe internaționale, la cel mai înalt nivel academic și științific de cercetare, prin specialistul Centrului Județean pentru Cultură Bistrița-Năsăud în acest domeniu – etnolog drd. Smaranda Mureșan, cercetător științific în cadrul Biroului Cultură Tradițională al acestei instituții.

Photo credit: Smaranda Mureșan (fotografii din arhiva personală)

Articol întocmit și redactat de drd. Smaranda Mureșan, cercetător științific,

Centrul Județean pentru Cultură Bistrița-Năsăud.

Ziua Națională a Costumului Tradițional din România – inițiativă de conservare și promovare a portului tradițional românesc ca element al patrimoniului cultural
Purtat de milenii de oamenii trăitori pe aceste meleaguri, purtat de secole de țăranii români, trecut prin negura istoriei, alături românului la bine și la greu, element indispensabil traiului zilnic și înfrumusețat de mintea, creația și dragostea țărăncii noastre, portul tradițional românesc a început să fie în ultimul timp din ce în ce mai cunoscut, apreciat și valorizat și de către publicul larg, de către orășeni și străini, intrând chiar și în atenția clasei politice.
Poate tocmai fragilitatea pe care o are astăzi (multe dintre distrugerile și degradările pe care „le-a cunoscut” de-a lungul timpului costumul tradițional fiind ireversibile pentru nenumărate piese de port), l-a făcut recunoscut ca un bun de patrimoniu, iar situația acestuia a fost remarcată și de către guvernanți, care au formulat și redactat Legea nr. 102/2015 privind instituirea Zilei Naționale a Costumului Tradițional din România, zi care este sărbătorită în fiecare an în a doua duminică din luna mai.

Sub aceste auspicii, portul țăranului român a reintrat în atenția publică în ultimii ani, creându-se astfel o serie de inițiative publice și private care au dus la organizarea, din partea instituțiilor de învățământ, cultură și artă din întreaga țară, a unor evenimente culturale care marchează importanța păstrării acestor elemente de patrimoniu național și universal.
Portul tradițional românesc „reprezintă îmbrăcămintea românului, atât în zile de lucru, cât și în zile de sărbătoare. Portul tradițional de sărbătoare se deosebește de cel de lucru, ultimul fiind mult mai sărac în elemente decorative și mult mai lejer și mai simplu de purtat. Portul tradițional românesc are părți unitare, dar și specifice. Unitatea este dată de componența costumului și materia primă din care se confecționau piesele de îmbrăcăminte, iar specificitatea este dată de cromatica și punctele de cusătură folosite. Fiecare model vorbește despre zona geografică, istoria și tradiția comunității din care provine. Dar indiferent de zonă, costumul tradițional românesc ascunde în el, prin semnele cusute și culorile folosite, adevărate povești de viață cu înțelesuri profunde.” (Daniela Floroian Barb, Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba Iulia).
Așadar, această zi de sărbătoare pentru întreaga cultură națională instituită prin Legea nr. 102/2015 îi încurajează pe toți păstrătorii de tradiție autentică din România și ne dă speranța că elementele de patrimoniu din lumea satului românesc vor fi cunoscute, valorizate și respectate la adevărata lor valoare!
Sursă text: Smaranda Mureșan, fragmente din studiul „Costumul tradițional românesc”, 2020 (în curs de publicare).

Foto credit: Port tradițional românesc. Fotografii din arhiva personală Smaranda Mureșan.
Postare propusă și material îngrijit de etnolog drd. Smaranda Mureșan, cercetător științific, Serviciul Cultură Tradițională – Centrul Județean pentru Cultură Bistrița-Năsăud.