Afirmația a fost făcută pentru Mesager24.ro de către primarul Ioan Pavelea la mijlocul acestei săptămâni, în contextul în care licitația de execuție are o firmă câștigătoare. ”Chiar dacă suntem acum în etapa contestațiilor, apreciez că lucrările de restaurare și consolidare vor demara cel mai târziu la începutul lunii iulie 2022”, ne-a spus edilul. Investiția se ridică la circa 3,2 milioane de lei, fiind susținută de Institutul Național al Patrimoniului, aflat în subordinea Ministerului Culturii.
Detalii neștiute despre podul monument istoric
În zona Năsăudului sau Poarta Transilvaniei, în a doua jumătate a secolului XVIII au fost construite peste 15 poduri de lemn acoperite de către ofițeri adus din Tirolul italian pentru a fi utilizate de către Al doilea Regiment Valah de Infanterie Grănicerească de la Năsăud, însă la ora actuală doar podul de la Coșbuc este conservat în starea lui naturală. Acest pod a fost construit în 1978 și refăcut în 1937.
Atestat ca monument istoric, podul de lemn din Coșbuc păstrează elemente de construcție și îmbinări din lemn care erau folosite în tehnicile de construcție ale vremii.
Podul peste Sălăuța din Coșbuc este diferit de celelalte poduri grănicerești năsăudene prin suprastructură, mult mai complexă şi mai dezvoltată în înălţime, datorită „popilor” şi zăbrelelor care îi susţin. Acoperişul este în 2 – 4 „ape”, iar pereţii laterali sunt înfundaţi cu scânduri.
Cităm din studiul istoric: „Structura de rezistență este din lemn și este formată din șapte ferme transversale, formând șase deschideri reunite câte trei prin-un sistem hibrid astfel încât eforturile să fie transmise doar la cele trei reazeme de fundare prin doar două deschideri de circa 17 metri. Două grinzi longitudinale de lemn masiv, una de fiecare parte laterală a podului constituie elemente de rigidizare longitudinală, pe care reazemă cei opt stâlpi verticali (câte patru pe fiecare parte) alcătuiți fiecare din câte patru stâlpișori reuniți de elemente de legătură și clești ce ies în consolă pe direcția transversală a podului de cca 1,5 m față de axul portant. Sistemul este foarte performant pentru epoca în care a fost construit și poate reprezenta o valoare istorică în sine.”