
Cum treceai pe Valea Ilvelor nu avei cum să nu remarci un vestigiu al „epocii de aur” care aprindea imaginaţia. Într-o parcare a drumului, cu circa 1 km înainte de intrarea în comuna Poiana Ilvei, un monolit din beton te ducea, instantaneu, cu gândul la ufologie şi ale sale secrete despre farfuriile zburătoare. Forma futuristă pentru anii 80, de când data „OZN”-ul, nu era altceva decât un izvor de borcut, amenajat pentru drumeţi. „Rezervorul” era protejat cu un dop care musai trebuia pus la loc după ce ţi-ai stâmpărat setea, nu de alta, dar licoarea minerală nu trebuia risipită ţinând cont de propietăţile sale curative.
De la sfârșitul anului trecut, din păcate, OZN-ul ilvean a zburat iar parcarea a rămas goală. Nu știm pe cine a supărat…

