Recunoscut drept un fervent militant pentru păstrarea identității etnoculturale și afirmarea universală a conştiinţei naţionale, profesorul universitar doctor Corneliu Bucur a lăsat în urmă, odată cu trecerea sa la cele veșnice în luna martie a acestui an la venerabilă vârstă de aproape 80 de ani, multe regrete vizavi de persoana etnografului și istoricului culturii tradiționale, ce a contribuit la dezvoltarea muzeului etnologic în aer liber din Sibiu, ca muzeu interdisciplinar european, cu accent pe conservare, restaurare și reprezentativitatea tuturor meșteșugurilor țărănești din arealul românesc.
Pentru prietenia specială care l-a legat de meleagurile Bistriței-Năsăudului prin intermediul cunoscutului şi generosului om de afaceri, Emil Iugan, memoria lui Corneliu Bucur este cinstită așa cum se cuvine la Centrul de Cercetare, Inovare, Proiectare și Formare Profesională ”Silvania” din Lunca Ilvei. Astfel, în imperionantul imobil încadrat unui proiect revoluționar pentru țara noastră în domeniul construcțiilor din lemn, Emil Iugan a amenjat sala ”Corneliu Bucur”, un spațiu cultural ce se bucură de o mare bibliotecă cu lucrări și studii valoroase ale celui care a întemeiat Academia Artelor Tradiţionale din România la Muzeul ASTRA din Sibiu, menit a fi forumul naţional al celor mai valoroşi şi reputaţi creatori de artă populară din ţara noastră.
”Este un omagiu binemeritat pe care am ținut să-l aduc unui român adevărat care a crezut și a susținut cu tărie că în ţara noastră avem „genialitatea ţăranului român şi eternitatea satului românesc”, matrice fundamentală a existenţei neamului românesc.
Corneliu Bucur se identifica atât de bine cu Muzeul Astra, încât numele îi era sinonim cu instituția. Sunt onorat că am avut șansa să îi cunosc mai îndeaproape preocupările sau idealurile, la fel de onorați fiind de colaborarea pe care a avut-o domnia sa cu Forumul Montan din România. Acum, când vorbim la trecut de Corneliu Bucur, spun cu părere de rău că este păcat că nu ne căutăm mai des profesorii și oamenii de la care chiar am învățat câte ceva, că nu îi ascultăm cât ar avea ei de spus…”, ne-a declarat Emil Iugan vizavi de cinstirea reputatului Corneliu Bucur la Lunca Ilvei.
Cine a fost Corneliu Bucur
Corneliu Bucur (25 aprilie 1942, Mediaș -3 martie 2022, Sibiu) este absolvent al Universității ”Babeş-Bolyai” din Cluj, Facultatea de Istorie-Filozofie, secţia Istoria Veche a României.
După absolvire va fi încadrat, iniţial, ca supraveghetor la Secţia de Artă Populară a Muzeului Brukenthal, după care va fi promovat muzeograf şi muzeograf principal, şef de secţie. De la 1 august 1969 preia conducerea Muzeului Tehnicii Populare. Director (din 1990), apoi director general (din 1992 până în 2009) la Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale „ASTRA” Sibiu devenit în anul 2001 Complexul Naţional Muzeal ASTRA din Sibiu.
Asistent universitar la Facultatea de Istorie, Litere şi Drept Sibiu la cursul de Etnografie ţinut de profesorul Cornel Irimie în anii ’70. Profesor universitar (din septembrie 1998) la Catedra de Etnologie-Sociologie a Universităţii „Lucian Blaga” Sibiu.
Este membru în numeroase comisii naţionale şi internaţionale de antropologie, etnografie şi folclor.
Pe lângă o impresionantă carieră științifică, Corneliu Ioan Bucur și-a legat viața de Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului. Continuând opera echipei coordonate de către Cornel Irimie, Corneliu Bucur a dezvoltat Muzeul Tehnicii Populare (ulterior Muzeul Civilizației Populare Tradiționale ASTRA) și l-a ridicat la nivelul muzeelor europene de profil.
