Vara 2023 este una atipică din punct de vedere politic și predicțiile par să fie greu de făcut, asta pentru că, nimic nu mai seamănă cu anii preelectorali din alte mandate. Silogismul este perefect explicabil prin lipsa de informații din mediul politic, atât la nivel national dar și județean. Cu siguranță, semne mari de întrebare avem în ceea ce privește algerile prezidențiale, neavând încă niciun nume confirmat și nu există nicio opțiune clară în acest moment. De asemenea, la nivelul județului Bistrița-Năsăud, situația alegerilor locale este, deocamdată, în ceață, nu numai în cazul Consiliului Județean, dar și în cazul unor primării, nu puține din județ și, despre care vom vorbi la timpul potrivit. Acum, ne vom limita la a spune că, atât PSD dar și PNL au destule vulnerabilități în scenariul listelor separate. Până când vom începe analizele respective, trebuie spus un lucru știut de toată lumea: liste comune sau separate, strategii și o confirmare finală pentru candidații importanți vor fi făcute, official, după alegerile europarlamentare, alegeri care vor face calibrarea și reprezintă primul sondaj real dinaintea alegerilor locale. În iunie 2024, vom știi exact sau pe aproape, cine câștigă localele și parlamentarele. Până atunci însă…
Primul sondaj – Un recent sondaj publicat de INSCOP Research arată cum a evoluat intenția de vot pentru principalele partide in ultimii doi ani (iunie 2021 – iunie 2022). Sondajul arată că în aceaastă perioadă PNL s-a erodat la guvernare, pierzând 8 procente comparativ cu iunie 2021 (de la 26.6% in iunie 2021 la 18% in iunie 2023), si doua procente comparativ cu decembrie 2021 cand s-a instalat guvernul PNL-PSD-UDMR (de la 20,1% la 18%). Totodată, acest fenomen începe să afecteze și Partidul Social Democrat care pierde un procent si jumatate față de iunie 2021 când era în opoziție (de la 30,2% în iunie 2021 la 28,7% în iunie 2023), și aproximativ 7 procente față de momentul în care a intrat la guvernare în noiembrie-decembrie 2021 (de la 36% în decembrie 2021 la 28,7% în iunie 2023). Pe de altă parte, AUR, aflat în opoziție înregistrează o crestere relativ constanta a intentiei de vot. Partidul lui Simion a ajuns de la 14,2% în iunie 2021, la 20,1% în iunie 2022. Nu în ultimul rând, USR, care a trecut de la putere, în iunie 2021, în opozitie, stagnează (13,2% în iunie 2021, respectiv 12,7% în iunie 2023).
INTERPRETAREA
- Puterea pierde procente, opoziția crește
Principala concluzie a sondajului ar fi aceea că în ultimii 2 ani opoziția a reușit să crească în intenția de vot, în timp ce puterea a început să piardă teren. Ecartul dintre AUR, principalul partid de opoziție și PSD, principalul partid aflat la putere s-a micșorat la aproximativ 8 procente. Acest fenomen este oarecum firesc, ținând cont că partidele aflate la guvernare se erodează inevitabil. Cu cât un partid petrece mai mult timp la guvernare, cu atât erodarea tinde să fie mai mare.
AUR capitalizează de pe urma nemulțumirilor sociale care tind să fie mai mari într-o perioadă de dificultăți economice așa cum este cea din prezent, marcată de o inflație galopantă. Retorica populistă și ultranaționalistă este îmbrățișată de un segment al populației, însă nu trebuie să cădem în capcana demagogiei.
Peste tot în Europa partidele populiste s-au dovedit a fi în final falimentare din punctul de vedere al politicilor publice propuse. În ultimii ani valul populist a început să piardă din elan, însă în România avem de-a face cu un reflux întârziat. AUR beneficiază și de faptul că nu a fost la guvernare, lucru care oferă electoratului un impuls de a încerca „ceva nou”. Ascensiunea AUR se explică și prin percepția formată în mentalul colectiv cu privire la opoziția politică. Potrivit sondajului CURS, 24% dintre respondenți sunt de părere că AUR este liderul opoziției în acest moment, față de doar 14% în cazul USR. Percepțiile în această privință sunt însă distorsionate de înțelegerea noțiunii de opoziție, o mare parte dintre români fiind de părere că PSD și PNL sunt în opoziție.
Pe de altă parte, stagnarea USR nu este surprinzătoare. Partidul condus de Cătălin Drulă a demonstrat că este lipsit de idei și incapabil să concureze cu AUR pentru a fi principala voce a opoziției. USR rămâne blocat într-o sumedenie de încrengături politice și chiar certuri interne, fără un program coerent și fără prea multe alternative vis-à-vis de politicile puterii. În ultima vreme, USR a revenit la vechea armă a protestului, dar aceasta nu mai pare a fi la fel de eficientă ca în trecut. USR a stagnat și are toate șansele să rămână în această zonă, fiind liderii partidului fiind lipsiți de imaginație.
Despre partidele de la putere, PNL și PSD se poate spune că erodarea este provocată și de o percepție a publicului care și-ar dori soluții rapide pentri toate problemele, deși acest lucru nu este posibil. Pentru PSD și PNL există două variante în viitorul apropiat: fie vor continua să se erodeze în același ritm, fie vor mai recupera niște procente odată ce măsurile economice și sociale vor începe să aibă impact în rândul populației. Șansele ca actualele procente să se mențină și peste un an sunt relativ mici.
AL DOILEA SONDAJ – Centrul de Sociologie Urbană și Regională – CURS- a publicat datele celei mai recente cercetări sociologice, realizat în perioada 8-20 iulie 2023.
Potrivit cercetării sociologice, intenția de vot la nivel național nu se prezintă radical diferit față de precedentul sondaj, din mai 2023, principala schimbare fiind o creștere de 3% înregistrată de AUR. PSD și PNL se mențin în marja de eroare, având majoritatea și într-un ipotetic viitor Parlament. După perioada Guvernului Ciucă, PNL s-a „erodat” aproximativ 5 procente în intenția de vot, iar Guvernul Ciolacu începe cu un PSD la 31%.
Astfel, dacă duminica viitoare ar avea loc alegerile parlamentare, opțiune de vot ar arăta în felul următor:
PSD 31% (31% în mai 2023, 33% în martie 2023, 36% în ianuarie 2023, 34% în noiembrie 2022, 35% în septembrie 2022, 37% în iulie 2022, 35% în mai 2022)
AUR – 20% (17% în mai 2023, 16% în martie 2023, 14% în ianuarie 2023, 12% în noiembrie 2022, 15% în septembrie 2022, 12% în iulie 2022, 10% în mai 2022)
PNL – 18% (20% în mai 2023, 21% în martie 2023, 22% în ianuarie 2023, 24% în noiembrie 2022, 22% în septembrie 2022, 24% în iulie 2022, 23% în mai 2022)
USR – 12% (11% în mai 2023, 9% în martie 2023, 8% în ianuarie 2023, 9% în noiembrie 2022, 8% în septembrie 2022, 7% în iulie 2022, 9% în mai 2022)
UDMR – 4% (5% în mai 2023 și precedentele)
PUSL – 4%
SOS România – 4%
PMP – 4%
Pro România – 2%
Altul – 1%
Alin CORDOȘ
