Cultura

Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud, Centrul Judeţean pentru Cultură Bistriţa-Năsăud şi Fundaţia Culturală „Valeria Peter Predescu” organizează, în perioada 15 – 16 mai, ediţia a XIII-a a Festivalului – Concurs Naţional de Interpretare a Cântecului Popular Românesc ”Valeria Peter Predescu”.
Concursul este deschis artiştilor amatori, solişti vocali din ţară şi din străinătate, interpreţi ai cântecului popular românesc, cu vârsta cuprinsă între 16 şi 35 de ani.

Concurenţii vor interpreta, atât la preselecţie, cât şi în concurs, trei piese muzicale: o piesă fără acompaniament (doină sau baladă de maximum 3 strofe), o piesă cu acompaniament orchestral şi o piesă din repertoriul artistei Valeria Peter Predescu.

Juriul va acorda următoarele premii (sume impozabile):

Marele Premiu şi Trofeul „Valeria Peter Predescu” – 3.000 lei
Premiul I – 2.500 lei
Premiul II – 2.000 lei
Premiul III – 1.500 lei
Trei premii speciale de 1.000 lei/premiu
Premiu pentru popularitate de 500 de lei.
De asemenea, Centrul Judeţean pentru Cultură Bistriţa-Năsăud va mai acorda un premiu special în valoare de 500 de lei. Un alt premiu special va fi acordat și de către familia artistei Valeria Peter Predescu.

Preselecția concurenților va avea loc în data de 14 mai.

Concursul se va desfăşura într-o singură zi, pe 15 mai, ordinea de intrare fiind stabilită de organizatori, ţinându-se seama de reprezentarea zonelor etnofolclorice ale ţării. Gala Laureaţilor va avea loc în ziua de 16 mai.

Atât secțiunea de Concurs, cât și la Gala laureaților, vor avea loc la Centrul Cultural ”Dacia” din Bistrița, în sala de spectacole ”Valeria Peter Predescu”.

Consiliul Județean Bistrița-Năsăud, Biblioteca Județeană „George Coșbuc” Bistrița-Năsăud și Liceul de Arte „Corneliu Baba” Bistrița organizează marți, 23 aprilie 2024, ora 14:30, la Galeria de Artă a Copiilor (Str. Alexandru Odobescu, nr. 11), vernisajul expoziției ”Din studiul desenului”

Expun elevii clasei a IX-a de la Liceul de Arte „Corneliu Baba” Bistrița.
Coordonatori: Diana Morar și Andreea Mihalka.

Centrul Județean pentru Cultură Bistrița-Năsăud prin Biroul de Cercetare și Promovare a Culturii Tradiționale a organizat în data de 21 martie 2023, la sediul instituției din municipiul Bistrița: „Întâlnirea anuală a instructorilor și coregrafilor din județul Bistrița-Năsăud”. În cadrul acestui eveniment a avut loc o dezbatere privind modalitățile în care jocul țărănesc poate fi valorizat astăzi. Invitat la această dezbatere a fost Silvestru Petac, doctor în etnocoreologie, muzeograf în cadrul Muzeului Etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca.
La această activitate culturală și educativă au fost prezenți instructori artistici din tot județul Bistrița-Năsăud care au răspuns invitației adresate de către Centrul Județean pentru Cultură BN, consultanții de specialitate din cadrul Biroului de Cercetare și Promovare a Culturii Tradiționale, reprezentanți culturali și primari, cu toții preocupați de evoluția jocurilor tradiționale, de modul în care acestea sunt interpretate scenic și prezentate publicului spectator.
Discuțiile interactive au atins următoarele aspecte: valorificarea scenică a folclorului muzical și coregrafic de către formațiile de amatori din județul Bistrița-Năsăud; necesitatea promovării jocurilor, cântecelor și obiceiurilor tradiționale specifice subzonelor etnografice din care grupul folcloric face parte; prelucrarea artistică a jocului tradițional; importanța participării ansamblurilor folclorice județene la festivaluri naționale și internaționale de folclor ș.a.

În deschidere au susținut scurte intervenții: domnul Alexandru Pugna, managerul CJC BN, care a salutat prezența instructorilor-coregrafi din întreg județul Bistrița-Năsăud la această întâlnire de lucru, asigurându-i de sprijinul său în activitățile pe care le desfășoară, pentru păstrarea și promovarea valorilor culturale locale și județene în plan național și internațional; domnul Ioan Simionca, maestru dans în cadrul CJC BN și coordonatorul acestei întâlniri, un consultant artistic mereu aproape de activul cultural județean.
În cadrul întâlnirii, domnul dr. Silvestru Petac, a susținut o prelegere intitulată: ,,Scurtă analiză asupra locului pe care dansul țărănesc tradițional îl are azi în cultură. Ce, cum, cu cine și de ce jucăm românește?”. În expunerea sa, domnul dr. Silvestru Petac a conturat o distincție pe care trebuie să o facem între ,,dansul tradițional” (formă artistică prezentă doar în acele comunități în care dansul încă reprezintă un fapt al tradiției comunitare locale) și ,,dansul de tip etnografic”, o formă de exprimare coreutică, ruptă de tradiția țărănească, și care, având ca model dansul țărănesc tradițional, își găsește diferite exprimări azi în contexte noi precum spectacolele de folclor. Etnocoreologul clujean a discutat modurile de a ne raporta la dansul tradițional ca model, procesele specifice prin care dansul de tip etnografic poate să contribuie la patrimonializarea formelor de dans țărănesc tradițional. În cadrul expunerii au fost subliniate: necesitatea de a revaloriza formele genuine în care dansul țărănesc există încă (forme noncoregrafiate, nonstandardizate, nonuniformizate), contactul grupurilor de folclor cu jucăușii din sat (păstrătorii autentici ai jocului tradițional) și care ar trebui luați ca modele pentru generațiile tinere de dansatori și instructori de dans; necesitatea refolclorizării și ,,urbanizării” jocului țărănesc, înțelegând prin aceasta aducerea jocului țărănesc în ,,picioarele” orășenilor prin dezvoltarea în cadrul orașelor a unor contexte care să reproducă contextele tradiționale de manifestare a dansului (spre exemplu, cluburile de dans țărănesc în locul jocului satului). Doar așa susține cercetătorul clujean, dansul țărănesc poate să intre în procesul de refolclorizare și să-și dezvolte procesele de ,,supraviețuire” în contextele culturale actuale. Doar așa aceste valori naționale pot fi salvate de la dispariție, păstrate vii în comunitățile locale, rurale sau urbane.

Domnul dr. Silvestru Petac a subliniat necesitatea imperioasă de a renunța la formele de prezentare actuale, introduse de către sovietici la mijlocul secolului trecut, forme standardizate, uniformizate, forme prin care se denaturează stilistica și natura genuină a dansului țărănesc; a atras atenția și asupra apariției în unele ansambluri de folclor a unor dăunătoare ,,creații” neconforme cu structurile dansului tradițional, elemente care nu reflectă nici spiritul și nici stilistica jocului țărănesc genuin. În acest sens, au fost expuse două scurte exemplificări video pentru ca cei prezenți să înțeleagă mai bine diferențele și aspectele discutate.
S-a adus în discuție, de asemenea, rolul foarte important pe care instructorul de dans îl are în păstrarea acestor valori naționale. S-a subliniat necesitatea profesionalizării instructorilor de dans, dată fiind apariția unei noi generații de instructori care nu mai au contact cu dansul țărănesc ca element al propriilor tradiții comunitare.
În calitatea sa de cadru didactic asociat al Academiei Naționale de Muzică ,,Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, domnul dr. Silvestru Petac a îndemnat instructorii de dansuri țărănești (în special pe cei tineri) să frecventeze cursurile Modulului de dans tradițional, recent înființat în cadrul ANMGD, modul care conține cursurile de: dans tradițional românesc; notarea și reconstituirea dansului; ansamblul de dans tradițional. Pe parcursul a celor trei ani de studiu, în cadrul acestor cursuri, studenții pot să învețe cele mai importante aspecte legate de dansul țărănesc (să analizeze formele de dans, să înțeleagă funcționalitățile lor sociale și culturale, să noteze dansurile, să danseze dansuri din zonele etnografice românești ș.a.m.d.).

Observațiile făcute de etnocoreologul clujean au întărit opiniile arătate de domnul Alexandru Pugna, managerul CJC BN, de domnul Simionca Ioan, maestru-dans și de subsemnata, Emilia Ometiță, șef-birou Cultură Tradițională în privința necesității păstrării valorilor noastre naționale prezente în joc, în cântec, în portul popular; în privința implicării active în acest efort de afirmare a identități noastre românești.
Biroul de Cercetare a Culturii Tradiționale din cadrul CJC BN format din consultanții de specialitate: Ioan Simionca, Dalma Szabo, Anca Petri, Alina Predescu, Smaranda Mureșan, Eugen Pop, Camelia Năsăudean, Claudia Neamțiu și Emilia Ometiță, șef-birou, au fost ca de fiecare dată implicați în derularea acestui proiect, atenți la sugestiile de îmbunătățire a activității de specialitate, mereu alături de reprezentanții culturii județului Bistrița-Năsăud, fiind solidari cu problemele dezbătute de către invitații din județ în prezența conducerii instituției, dar și a specialiștilor invitați.

Postare propusă de Emilia Ometiță, șef-birou Cultură Tradițională – CJC BN.
Photo: Arhiva CJC BN, fotograf Eugen POP.

Evenimentul artistic este girat de Consiliului Județean Bistrița-Năsăud prin Complexul Muzeal Bistrița –Năsăud.

TEODOR MORARU invită imaginar artiștii să expună alături de el:
AUREL BULACU
ADRIAN CHIRA
MIHAI CHIUARU
SUZANA FÂNTÂNARU
CRISTIAN SIDA
MIHAI PERCA
ANDOR KOMIVES
ANDREI CIUBOTARU
ION SĂLISTEANU
TUDOR ZBÂRNEA
RAUL ȘTEF
GABRIELA CULIC
ION MIHALACHE
MIRON DUCA
DIMITAR GROZDANOV
DANIELA FĂINIȘ
CONSTANTIN RĂDUCAN
ȘTEFAN PELMUȘ
MARIAN COMAN
MARIANA ȘERBAN
MARIA BALEA
FLORIN ȘUȚU
IONEL COJOCARIU
FLORIN CIUBOTARU
MIHAI SÂRBULESCU
Curator: Dr.Maxim Dumitraș

”Donații pentru Casa Colecțiilor și a Documentelor de Patrimoniu din partea doamnei profesoare Maria Oprescu.
Câteva exemplare din colecțiile donate”, au transmis pe pagina de socializare reprezentanții Bibliotecii Județene „George Coșbuc” Bistrița-Năsăud.

Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud în colaborarea cu Universitatea de Vest Timișoara – ICAM (Institutul de Cercetări Avansate de Mediu) – Laboratorul de Geo-arheologie, au efectuat weekend-ul trecut o serie de investigații non-invazive în arealul localităților Lunca și Ardan din județul Bistrița-Năsăud. Astfel, au fost realizate măsurători geofizice și fotografii aeriene la două obiective arheologice descoperite în ultimii ani în zonă: burgus-ul roman de la Lunca – punctul La Bolovani și posibila fortificație romană de la Ardan – punctul Dosul Ardanului. Informațiile obținute sunt extrem de interesante, ele urmând a fi prelucrate și publicate în curând, acestea completând informațiile arheologice cunoscute până în prezent legate de acest sector al limes-ului Daciei romane. Mulțumim în mod special, profesorului preot Vasile Gordon pentru sprijinul deosebit acordat și comunității locale din satul Lunca. Dorim ca cercetările în zonă să continue și anul acesta cu rezultate și mai interesante. Echipa implicată: Radu Zăgreanu – arheolog CMBN; Alexandru Hegyi – arheolog IAMC.

De Ziua Academiei Române să aducem un pios omagiu academicienilor de odinioară născuți în județul Bistrița-Năsăud!

1. George Coșbuc (20 septembrie 1866, Hordou – 9 mai 1918)

• poet, traducător
• membru corespondent – 1 aprilie 1900, membru titular – 20 mai 1916

1. Liviu Rebreanu (27 noiembrie 1885, Târlișua – 1 septembrie 1944, Valea Mare)

• scriitor
• membru titular – 25 mai 1939

1. Iacob Mureșianu (28 noiembrie 1812, Rebrișoara – 29 septembrie 1887, Brașov)

• publicist, poet și om politic
• membru de onoare – 17 septembrie 1877

1. Iulian Marțian (23 iunie 1867, Mintiu – 26 octombrie 1937, Năsăud)

• istoric
• membru de onoare – 27 mai 1933

1. Iuliu Moisil (19 mai 1859, Năsăud – 28 ianuarie 1947, Năsăud)

• publicist
• membru de onoare – 24 mai 1943

1. Constantin Moisil (8 decembrie 1876, Năsăud – 20 octombrie 1958, București)

• numismat
• membru corespondent – 7 iunie 1919, membru titular – 12 august 1948

1. Nicolae Bălan (27 aprilie 1882, Blăjenii de Sus – 6 august 1955, Sibiu)

• mitropolit ortodox
• membru de onoare – 10 iunie 1920, repus în drepturi – 3 iulie 1990

1. Iuliu Hossu (30 ianuarie 1885, Milaș – 28 mai 1970, București)

• episcop și cardinal greco-catolic
• membru de onoare – 2 iunie 1945, repus în drepturi – 3 iulie 1990

1. Nicolae Drăganu (18 februarie 1884, Zagra – 17 decembrie 1939, Cluj)

• filolog, lingvist, lexicograf și istoric literar
• membru corespondent – 4 iunie 1923, membru titular – 20 mai 1939

1. Grigore Silași (27 ianuarie 1836, Beclean – 17 ianuarie 1897, Năsăud)

• preot greco-catolic, filolog, folclorist
• membru de onoare – 13 septembrie 1877

1. Florian Porcius (16 august 1816, Rodna – 17 mai 1906, Rodna)

• botanist
• membru titular – 10 martie 1882

1. Iuliu Prodan (29 octombrie 1875, Chiochiș – 27 februarie 1959, Cluj)

• botanist
• membru corespondent – 2 iulie 1955
  Bibliografie

1. Tanco, Teodor. „Academia Română 1866-1996. Academicienii năsăudeni și bistrițeni”. Cluj-Napoca, Editura „Virtus Romana Rediviva”, 1996.
2. „Membrii Academiei Române din Transilvania 1866-2016. Dicționar”. București; Cluj-Napoca, Editura Academiei Române, 2016.
3. Seni, Ioan. „Academia Română la 150 de ani (1866-2016). Academicieni năsăudeni”. Cluj-Napoca, Napoca Star, 2016.
   Casa Colecțiilor și a Documentelor de Patrimoniu

Centrul Județean pentru Culturã Bistrița-Nãsãud prin Serviciul Conservarea, Cercetarea, Protejarea şi
Promovarea Culturii Tradiţionale şi Multimedia realizează CATALOGUL MEȘTERILOR POPULARI din județul Bistrița-Năsăud

Scopul acestui proiect editorial este promovarea meșteșugurilor locale și a valorilor culturale
tradiționale, precum și a turismului cultural județean. Meșterii populari din întreg județul pot transmite informațiile necesare (nume și prenume, data și locul nașterii, meșteșugul practicat, produse și materiale folosite, precum și fotografii cu produsele finite) la adresa de e-mail a Centrului Județean pentru Cultură Bistrița-Năsăud: cjcbistrita@yahoo.com sau la numărul de telefon 0263 212 023.
Pentru informații suplimentare, puteți contacta colectivul de redacție:
Emilia Ometiță – Șef Serviciu
Ioan Simionca
dr. Smaranda Mureșan
Dalma Szabó
Alina Predescu
Eugen Pop
Camelia Năsăudean
Anca Petri

În ziua dedicată conștientizării autismului, 2 aprilie 2024, Centrul Școlar de Educație Incluzivă „Lacrima”, în parteneriat cu Biblioteca Județeană „George Coșbuc” Bistrița-Năsăud, a lansat invitația la teatru pentru copii. Din program au făcut parte două piese: „Scufița Roșie” – teatru de umbre și „A venit un lup din crâng” – teatru de păpuși.
Locația nu a fost aleasă întâmplător, Clubul Cultural Coșbook – Biblioteca Județeană „George Coșbuc” Bistrița, având în vedere că această zi este și una dedicată cărții pentru copii, dorindu-ne, în același timp, a insufla copiilor și dragostea pentru lectură.
Piesele au fost puse în scenă de întreaga echipă de teatru a școlii, CARAVANA POVEȘTILOR, iar actori mânuitori au fost atât elevi cu autism, cât și colegi de-ai acestora, dar și absolvenți ai școlii, în prezent voluntari în activitățile extracurriculare derulate de școală.
Alături ne-au fost, în această zi, elevii claselor primare de la Școala Primară „Sfântul Stelian” din Bistrița, dar și public susținător al activităților bibliotecii. Prezentă la eveniment, din partea Inspectoratului Școlar Județean Bistrița-Năsăud, a fost doamna inspector de specialitate Daniela Brics.
Echipa CARAVANA POVEȘTILOR:
Eniko Cupșa
Anamaria Gordon-Lazar
Aurelia Vălean
Emanuela Avram
Lidia Vlașin
Petra Ciucaș
(C.Ș.E.I. „Lacrima”)

O zonă aparte a bazinului inferior al văii Someșului Mare o constituie zona sau „Țara Ciceului”. Roca Culmii Ciceului propriu-zise este cunoscută în literatura mineralogică sub numele de riolit-dacitic; e foarte bun atât pentru construcţii, dar mai ales pentru cioplirea râşniţelor şi a pietrelor de moară, ea fiind o lavă fosilizată, spongioasă, însă foarte rezistentă, cu o înfăţişare rugoasă, de culoare cenuşie deschisă.

Unul dintre meșteșugurile specifice acestor locuri, azi din păcate intrat în uitare, era pietrăritul și confecționare pietrelor de moară. Exploatarea masivului Ciceu pentru piatră de moară s-a făcut pe baza descoperirilor arheologice, încă din epoca bronzului, epoca dacică, fiind principala sursă de material litic folosit pentru pietrele de moară, la castrul roman de la Arcobara-Ilișua.

Prima mențiune documentară asupra confecționării pietrelor de moară la Ciceu datează din 1552, când între darurile iobagilor din Ciceu-Corabia, sat situat în imediata apropiere a cetății, se amintește că ei sunt obligați să dea și 5 pietre de moară de câte 2 forinți valoare. În anul 1750 se spune că hotarul mic și neproductiv al satului este prielnic mai mult pentru tăiatul pietrelor de moară și de aceea locuitorii trăiesc din desfacerea acestora.

În cursul secolului al XVIII-lea, sunt amintite 6 sate aparținătoare de cetatea Ciceului în care locuitorii se ocupă cu extragerea și cioplitul pietrelor de moară: Corabia, Canciu, Gîrbău, Lelești, Hășmaș și Chiuești. Odată cu epoca contemporană și apariția morilor de aburi, iar apoi a morilor electrice, acest meșteșug decade și este dat momentan uitării. Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud în parteneriat cu Muzeul Județean Mureș dorește printr-un proiect comun de cercetare, revigorarea acestui meșteșug uitat, care poate deveni o emblemă și o atracție turistică a zonei Ciceului.

În acest scop săptămâna trecută a fost efectuată o cercetare de teren în jurul ruinelor cetății Ciceului, unde au fost cartate o serie de urme de exploatare ale fostelor cariere de pietrari ce au funcționat la baza fostei cetăți. Tot acum au fost extrase două bucăți de blocuri de piatră rămase neterminate ale unor râșnițe abandonate. Acestea urmează a fi incluse într-un experiment de arheologie experimentală, încercându-se realizarea unei râșnițe antice asemănătoare cu cele descoperite în cercetările arheologice. Echipa implicată: Radu Zăgreanu – arheolog CMBN, László Szekernyés – arheolog MJM.

Cu prilejul Zilei Internaționale a Poeziei, joi, 21 martie 2024, membrii cercului de lectură al Colegiului Național „Andrei Mureșanu” Bistrița au desfășurat o întâlnire specială dedicată „universului cuvintelor” la Casa Colecțiilor.